Cine zice că rămâne în El trebuie să trăiască și el cum a trăit Isus. (1 Ioan 2:6)
Avem o mare lucrare de făcut dacă dorim să moștenim viața veșnică. Trebuie să ne depărtăm de păcat și de patimile lumești și să trăim o viață de neprihănire. Mulți învață că tot ce este necesar pentru mântuire este să credem în Isus; însă ce spune cuvântul adevărului? „Credința fără fapte este moartă.” Trebuie să luptăm lupta cea bună a credinței, să apucăm viața veșnică, să ne luăm crucea, să ne lepădăm de sine, să luptăm împotriva firii pământești și să mergem zilnic pe urmele pașilor Mântuitorului nostru. Nu există mântuire pentru noi în afară de cea prin Domnul Isus, căci prin credința în El primim putere să devenim fii și fiice ale lui Dumnezeu; însă nu este doar o credință trecătoare; este credința care este însoțită de faptele lui Isus…
Credința vie se dă pe față prin manifestarea unui spirit de sacrificiu și devoțiune față de cauza lui Dumnezeu. Cei care o posedă se înrolează sub steagul Prințului Emanuel și câștigă biruința în lupta împotriva puterilor întunericului. (…)
Credința autentică în Domnul Isus duce la lepădare de sine, însă oricât de înaltă ar fi mărturisirea de credință, dacă eul este înălțat și îngăduit, credința lui Isus nu este în inimă. Adevărații creștini dovedesc printr-o viață de consacrare zilnică faptul că ei au fost cumpărați cu un preț și că ei nu sunt ai lor.
Oricine se situează pe poziția că nu contează dacă ținem sau nu poruncile lui Dumnezeu nu Îl cunoaște pe Hristos. Este o greșeală fatală să gândim că nu avem nimic de făcut pentru a obține mântuirea. Noi trebuie să conlucrăm cu agenții cerului. (…)
Cei care sunt în legătură cu Domnul Isus sunt uniți cu Creatorul și Susținătorul tuturor lucrurilor. Ei dețin o putere pe care lumea nu le-o poate da și nici nu le-o poate lua. Însă, deși li se dau privilegii mari, înalte, ei nu trebuie doar să se bucure de aceste binecuvântări. Ca ispravnici ai harului nemărginit al lui Dumnezeu, ei trebuie să devină o binecuvântare pentru alții.
Ești păzitorul fratelui tău. Domnul Hristos „S-a dat pe Sine însuşi pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege şi să-Şi curăţească un norod care să fie al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune.” Și credința care lucrează în noi un asemenea zel este singura credință autentică. Dacă vița rămâne în adevărata Viță, această unire se dă pe față prin rodul care apare, căci „după roadele lor îi veți cunoaște”. – Review and Herald, 6 martie 1888
