Dacă vrei să fii desăvârșit, du-te de vinde ce ai, dă la săraci, și vei avea o comoară în cer. Apoi, vino și urmează-Mă. (Matei 19:21)
Domnul Isus a spus (tânărului conducător bogat): „Dă la săraci”… Prin această adresare directă, El i-a atras atenția asupra idolului său. Iubirea față de bogății era totul pentru el, de aceea îi era imposibil să-L iubească pe Dumnezeu cu toată inima lui, cu tot sufletul și cu tot cugetul lui. Și această dragoste supremă pentru bogății i-a închis ochii față de nevoile semenilor săi. El nu își iubea aproapele ca pe sine însuși, de aceea nu putea împlini ultimele șase porunci. (…)
Am văzut că, dacă bărbații și femeile își iubesc bogățiile mai mult decât semenii, mai mult decât pe Dumnezeu sau adevărul Cuvântului Său, iar inimile lor sunt atașate de bogățiile lor, ei nu pot avea viață veșnică. Mai degrabă renunță la adevăr decât să vândă și să dea la săraci. În acest punct, ei sunt puși la încercare pentru a se vedea cât de mult Îl iubesc pe Dumnezeu, cât de mult iubesc adevărul și, ca și tânărul bogat din Biblie, mulți pleacă întristați pentru că nu pot avea și bogățiile, și comoara din ceruri în același timp… Iubirea pentru Isus și cea pentru bogății nu pot sălășlui în aceeași inimă.
Am văzut că Dumnezeu ar fi putut trimite soli din cer pentru a-Și îndeplini lucrarea; dar nu aceasta dorește El. El a rânduit ca bărbații și femeile să fie instrumentele pe care le folosește, pentru ca, având în vedere marele sacrificiu care a fost făcut pentru ei, să aibă și ei partea lor în această lucrare de mântuire, prin sacrificii pe care le fac pentru semenii lor, arătând în felul acesta cât de mult prețuiesc sacrificiul făcut pentru ei. (…)
Am văzut că mulți dau din belșugul lor, însă nu simt nicio lipsă. Nu se lipsesc pe ei înșiși de niciun lucru pentru cauza lui Hristos. Ei încă au tot ce le dorește inima. Și oferă cu generozitate și din inimă. Dumnezeu vede acest lucru, faptele și motivațiile Îi sunt cunoscute și notate cu strictețe. Ei nu își vor pierde răsplata. Voi, care nu puteți dărui atât de mult, nu trebuie să vă scuzați că nu puteți da la fel de mult ca alții. Faceți ce puteți voi. Lipsiți-vă de unele lucruri fără de care puteți trăi și sacrificați pentru cauza lui Dumnezeu. Ca și văduva, dați bănuții voștri. De fapt, veți da mai mult decât cei ce au dat din belșugul lor. Și veți vedea ce simțământ plăcut este acela de a le oferi celor în nevoie, de a renunța la anumite lucruri și de a sacrifica pentru adevăr, făcându-ți astfel o comoară în cer! – Review and Herald, 26 noiembrie 1857