Cinstește pe Domnul cu averile tale și cu cele dintâi roade din venitul tău, căci atunci grânarele îți vor fi pline de belșug și teascurile tale vor geme de must. (Proverbele 3:9-10)
Dumnezeu poate să-Și împlinească pe deplin promisiunile. Orice bun pământesc vine din mâna Sa. Resursele Domnului sunt infinite și El le folosește pe toate pentru a-Și împlini scopurile. Ispravnicii Săi credincioși, care folosesc cu înțelepciune bunurile încredințate lor de Dumnezeu pentru înaintarea adevărului și binecuvântarea omenirii în suferință, vor fi răsplătiți pentru faptele lor. Dumnezeu toarnă în mâinile lor chiar în timp ce ei dau altora. El face să înainteze cauza Sa pe pământ prin ispravnicii cărora le-a încredințat capitalul Său. Sunt unii care, deși își doresc bogății mari, ar fi ruinați dacă le-ar poseda. Dumnezeu îi pune la încercare pe oameni prin talanții pe care li-i încredințează personal. Stă în puterea lor să folosească greșit darul sau să-l folosească spre slava lui Dumnezeu… Au fost puși la încercare și au fost dovediți și găsiți necredincioși pentru că au folosit pentru ei înșiși ceea ce aparținea altora. Dumnezeu nu va încredința unora ca aceștia bogățiile Sale veșnice.
Aceia care administrează însă judicios și neegoist bunurile Domnului, identificându-se astfel cu cei ce suferă, vor avansa, pentru că ei își fac partea rânduită de Dumnezeu în sistemul Lui de binefacere…
Orice lucru bun de pe pământ ne-a fost dat ca o expresie a iubirii lui Dumnezeu. El a făcut din copiii Săi ispravnici ai Săi și le dă darul influenței și mijloacele necesare pentru a-l folosi pentru împlinirea lucrării Sale pe pământ. Tatăl nostru ceresc Își propune să lege ființele omenești limitate cu Sine Însuși. Ca lucrători, ei pot fi instrumentele Sale în salvarea de suflete…
Aceia care umblă în lumina adevărului vor răspândi lumină pentru cei din jurul lor. Ei sunt martori vii pentru Hristos. Ei nu vor fi precum lumea, trăind în întuneric moral, iubindu-se pe ei înșiși și lucrurile din lume și căutând comori pământești…
Dumnezeu vrea ca noi să fim păzitorul fratelui nostru și ne cere socoteală pentru această mare responsabilitate. Dumnezeu ne-a legat cu Sine și planul Său este ca noi să lucrăm în armonie cu El. El a rânduit sistemul de binefacere pentru ca noi, cei ce am fost creați după chipul Său, să dovedim lepădare de sine, să fim în caracter asemenea Lui, care este, prin natura Sa, dragoste. – Review and Herald, 31 octombrie 1878
