Cuvântul lui Hristos să locuiască din belșug în voi în toată înțelepciunea. (Coloseni 3:16)
Cuvântul lui Dumnezeu este temelia credinței noastre și de aceea, prin intermediul Cuvântului lui Dumnezeu, noi putem obține dovada că suntem bine înaintea lui Dumnezeu. Noi nu trebuie să facem din simțămintele noastre un test prin care să ne putem da seama dacă suntem sau nu pe placul lui Dumnezeu, fie că le considerăm încurajatoare, fie că nu. De îndată ce începem să ne contemplăm simțămintele, ne aflăm pe un teren periculos. Dacă suntem bucuroși, socotim că suntem într-o stare favorabilă, însă, dacă se petrece o schimbare, și circumstanțele ajung să ne producă sentimente de descurajare care ne vor face inima tristă, atunci în mod natural vom ajunge să ne îndoim de faptul că Dumnezeu ne-a acceptat.
Satana nu ezită în a aduce în fața sufletului pocăit sugestii și dificultăți pentru a-i slăbi credința și a-i distruge curajul. El are ispite fără număr pe care le poate trimite ca să ne invadeze mintea, unele după altele, însă creștinii nu trebuie să se ia după emoții și să dea curs sentimentelor lor, căci dacă fac astfel, nu fac altceva decât să-l întrețină pe oaspetele nelegiuit, să se îndoiască și să se lase copleșiți de disperare.
Nu vă bazați prea mult pe sentimentele voastre și nu vă lăsați stăpâniți de ele, fie că acestea sunt bune, rele, de tristețe sau de bucurie… Cuvântul lui Dumnezeu este singurul care trebuie să fie siguranța voastră… Este o luptă în care trebuie să se angajeze fiecare suflet care dorește să obțină cununa vieții. Cu consecvență, biruitorul trebuie să ducă lupta cea bună a credinței, folosind armele din Cuvântul lui Dumnezeu. Trebuie să-l întâmpinăm pe vrăjmaș cu cuvintele: „Stă scris.” (…)
Când vrăjmașul începe să depărteze mintea de la Domnul Isus, să alunge mila Sa, iubirea Sa și atotputernicia Sa, nu irosiți timp prețios dând curs sentimentelor voastre, ci duceți-vă degrabă la Cuvânt. Domnul Hristos este prezentat în Scripturi ca Cel prin care Dumnezeu a făcut lumile. El este Lumina lumii și, pe măsură ce noi, căutătorii luminii, studiem Cuvântul, vom avea parte de iluminarea divină. (…)
Oare ce sperăm să realizăm tânjind să avem toată lumea convertită pentru Isus, crezând în iubirea Lui iertătoare, dacă noi înșine nu credem în dragostea Lui și nu găsim odihnă în harul Său? Cum am putea să-i conducem pe alții spre o siguranță deplină, spre o credință simplă, de copil, în Tatăl nostru ceresc, când noi ne măsurăm și judecăm dragostea față de El prin prisma sentimentelor noastre? – Signs of the Times, 3 decembrie 1894
