Casa Mea va fi o casă de rugăciune. Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari. (Luca 19:46)
Urmărește versiunea video aici.
Oare de ce a fost stârnită indignarea Domnului Hristos atunci când a intrat în curțile templului? Ochii Săi au cuprins întreaga scenă și El a văzut în aceasta dezonorarea lui Dumnezeu și oprimarea oamenilor. El a auzit mugetele boilor, behăitul oilor și altercațiile dintre cei care cumpărau și cei care vindeau. În curțile lui Dumnezeu, înșiși preoții și conducătorii erau implicați în negustorie… Odată ce atenția le era îndreptată asupra Lui, ei nu-și mai puteau retrage privirea de la fața Lui, căci era ceva în înfățișarea Lui care îi impresiona și îi înspăimânta. Cine era El? Un galileean umil, fiul unui tâmplar care lucrase în meseria Lui alături de tatăl Său, însă în timp ce Îl priveau, ei aveau simțământul că se aflau ca acuzați în fața barei de judecată.
Domnul Hristos îi văzuse pe cei săraci, pe cei în suferință și pe cei întristați înspăimântați, deoarece nu aveau suficienți bani pentru a cumpăra măcar un porumbel pentru jertfă. Cei orbi, cei șchiopi, cei surzi și cei în suferință erau deznădăjduiți pentru că doreau din toată inima să aducă o jertfă pentru păcatele lor, însă prețurile erau atât de mari, încât ei nu și le permiteau. Pentru ei părea că nu există nicio șansă ca păcatele să le fie iertate. (…)
Când Domnul Hristos i-a alungat pe cei care vindeau porumbei, El le-a spus: „Ridicați acestea de aici.” El nu a scos porumbeii afară, așa cum făcuse cu boii și oile. Oare de ce? Pentru că acestea erau singurele jertfe ale săracilor. El le cunoștea nevoile și, în timp ce vânzătorii erau izgoniți din templu, cei în suferință și cei nevoiași erau lăsați în acele curți.
Însă preoții și conducătorii, după ce și-au revenit din spaimă, și-au spus: „Ne vom întoarce și-L vom întreba cu ce autoritate a îndrăznit să ne alunge din templu.”
Însă ce scenă au putut vedea ochii lor pe când intrau iarăși în curțile templului! Domnul Hristos slujea celor săraci, celor în suferință și celor întristați… El adusese alinare celor suferinzi. El îi luase pe micuți în brațele Sale și îi binecuvântase, astfel ca boala și suferința să nu îi afecteze. El le redase orbilor vederea, surzilor auzul, le dăduse sănătate celor bolnavi și mângâiere celor întristați.
El făcuse exact lucrarea care fusese profetizată că o va face Mesia. – Review and Herald, 27 august 1895
