Mântuitorul înălțat

    Și, după cum a înălțat Moise șarpele în pustie, tot așa trebuie să fie înălțat și Fiul omului, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică. (Ioan 3:14-15)

    Pentru versiunea video, click aici.

    Domnul Hristos Și-a început cu umilință lucrarea de ridicare a neamului omenesc decăzut. Ocolind marile cetăți și renumitele centre de învățătură, El Și-a stabilit căminul în umilul și obscurul sat Nazaret. În acest loc, din care se spunea că nu ar putea ieși ceva bun, Mântuitorul lumii a petrecut cea mai mare parte a vieții Sale lucrând în meseria Sa ca tâmplar. Casa Lui se afla printre ale celor săraci; familia Lui nu se distingea prin învățătură, bogății sau poziție. Cât a fost pe pământ a mers pe cărarea pe care trebuiau să meargă cei săraci, cei neglijați și cei întristați, luând asupra Sa toate necazurile pe care aceștia trebuiau să le suporte.

    Iudeii se mândreau cu faptul că Mesia avea să vină ca rege, învingându-și dușmanii și călcându-i în picioare cu mânia Sa pe păgâni. Însă misiunea Domnului Hristos nu era aceea de a-i înălța pe oameni, alimentându-le mândria. El, umilul Nazarinean, ar fi putut arunca dispreț asupra mândriei lumii, căci El fusese comandantul oștilor cerești; însă El a venit în umilință, arătând că nu bogăția, poziția sau puterea sunt cele pe care le prețuiește Dumnezeul cerurilor, ci El onorează inima umilă, smerită, devenită nobilă prin puterea harului lui Hristos.

    Domnul Hristos Și-a încheiat viața de trudă și lepădare de sine în folosul nostru prin sacrificiul suprem… Domnul Hristos este Mântuitorul nostru viu. Astăzi, El stă la dreapta lui Dumnezeu ca avocat al nostru, mijlocind în favoarea noastră, și ne cheamă să privim la El ca să fim mântuiți. Însă a fost dintotdeauna scopul hotărât al ispititorului să ne facă să-L pierdem pe Domnul Isus din vedere ca să putem fi determinați să ne sprijinim pe brațul omenesc pentru ajutor și tărie; și el și-a îndeplinit scopul atât de bine, încât noi ne întoarcem privirea de la Isus, în care este toată nădejdea noastră de viață veșnică, și privim la semenii noștri, la oameni, pentru ajutor și călăuzire. (…)

    Așa cum șarpele a fost înălțat în pustie de către Moise pentru ca toți cei ce fuseseră mușcați de șerpii înfocați să privească la el și să trăiască, la fel și Fiul lui Dumnezeu trebuie să fie înălțat înaintea lumii de către slujitorii Săi. Domnul Hristos, și El răstignit, este solia pe care Dumnezeu dorește ca slujitorii Săi s-o facă să răsune în lungul și-n latul lumii. – Review and Herald, 29 septembrie 1896

    Mântuitorul înălțat - 2019. Așa cum șarpele a fost înălțat în pustie de către Moise pentru ca toți cei ce fuseseră mușcați de șerpii înfocați să privească la el și să trăiască, la fel și Fiul lui Dumnezeu trebuie să fie înălțat înaintea lumii de către slujitorii Săi.
    Ellen White
    Comuniunea cu Dumnezeu încurajează gândurile bune, aspiraţiile nobile, percepţia clară a adevărului şi planuri de acţiune măreţe. Cei care îşi leagă astfel sufletul de Dumnezeu, sunt recunoscuţi de El ca fii şi fiice ale Sale. Ei se ridică mereu mai sus şi tot mai sus, dobândind o perspectivă clară asupra lui Dumnezeu şi asupra veşniciei, până când Domnul face din ei canale de lumină şi de înţelepciune pentru lume.

    Din aceeași categorie

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    O apă limpede

    Doamne, ajută-mă să port lumina Ta pentru semenii mei astăzi și în fiecare zi! PROVOCARE: Ia-ți timp să meditezi la viața ta așa cum este ea reflectată în cei din jurul tău!

    Fața Lui și fața mea

    PROVOCARE: Cu siguranță că printre rudele tale sunt și persoane care încă nu Îl cunosc pe Dumnezeu. Ia-ți timp astăzi să te rogi pentru ele! Dacă ai ocazia, spune-le că Dumnezeu abia așteaptă să le vadă acasă!

    Două vieți și o istorie

    PROVOCARE: Fă un plan ca luna aceasta să ai o zi specială de post și rugăciune pentru a te apropia mai mult de Dumnezeu și pentru a mijloci pentru cei din familia ta!

    Publicate astăzi

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    În luptă, dar nu disperaţi

    Gândeşte-te la cunoscuta zicală: „Când Dumnezeu închide uşa, tot El deschide o fereastră”, care exprimă într-un mod informal gândul principal de astăzi. Dumnezeu mi ne lasă niciodată să ajungem la limită. Doar aşteaptă-L în credinţă pe Iahve şi îţi vei redobândi speranţa.

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    Sátán mesteri csalásai

    „A titkok az Úréi, a mi Istenünkéi; a kinyilatkoztatott dolgok pedig a mieink és a...