Enoh

    După nașterea lui Metusala, Enoh a umblat cu Dumnezeu trei sute de ani. (Geneza 5:22)

    Urmărește versiunea video aici.

    Enoh a ascultat chiar de pe buzele lui Adam atât istoria tristă a căderii în păcat, cât și prețioasa făgăduință despre harul uimitor al lui Dumnezeu, ce avea să fie împlinită prin dăruirea Fiului Său pentru răscumpărarea omenirii. El a crezut și s-a bizuit pe această făgăduință. Enoh a fost un om sfânt. El L-a slujit pe Dumnezeu din toată inima. A văzut stricăciunea familiei omenești și s-a separat de descendenții lui Cain, mustrându-i pentru nelegiuirea lor. Pe pământ mai erau și aceia care Îl recunoșteau pe Dumnezeu, care se temeau de El și I se închinau. Cu toate acestea, Enoh era atât de întristat de nelegiuirea tot mai mare a celor necredincioși, încât în viața de zi cu zi nu voia să aibă de-a face cu ei, temându-se să nu fie afectat de necredincioșia lor și să ajungă să nu-L privească pe Dumnezeu cu acea reverență care se cuvenea caracterului Său sfânt. Sufletul lui era tulburat când vedea zilnic cum autoritatea lui Dumnezeu era călcată în picioare. De aceea a ales să se separe de aceștia și a petrecut cea mai mare parte a timpului său singur, în meditație și rugăciune. El aștepta înaintea lui Dumnezeu și se ruga să-I cunoască mai bine voia, ca s-o poată împlini. Dumnezeu a comunicat cu Enoh prin îngerii Săi și i-a dat instrucțiuni divine. El i-a făcut cunoscut că nu avea să suporte la nesfârșit răzvrătirea oamenilor – și că intenția Lui era să distrugă neamul păcătos printr-un potop de ape pe care avea să-l aducă pe pământ.

    Frumoasa grădină a Edenului, din care fuseseră alungați primii noștri părinți, a rămas până când Dumnezeu S-a hotărât să distrugă pământul prin potop. Domnul sădise acea grădină și o binecuvântase în mod special și, în providența Lui minunată, a retras-o de pe pământ, dar o va readuce iarăși, și mai frumos împodobită decât înainte de a fi îndepărtată. Dumnezeu a dorit să păstreze o mostră din creația Sa desăvârșită, neafectată de blestemul pe care păcatul l-a adus pe pământ.

    Enoh a continuat să crească în cele cerești în timp ce comunica cu Dumnezeu. Fața lui radia de o lumină sfântă. Domnul îl iubea pe Enoh, pentru că el Îl urma cu credincioșie. El tânjea să fie tot mai aproape de Dumnezeul de care se temea, pe care Îl respecta și adora. Dumnezeu nu a îngăduit ca Enoh să moară și a trimis pe îngerii Săi să-l ia la ceruri fără să vadă moartea. În prezența celor neprihăniți și a celor nelegiuiți, Enoh a fost luat dintre ei. – Signs of the Times, 20 februarie 1879

    Enoh - 2019. Enoh a continuat să crească în cele cerești în timp ce comunica cu Dumnezeu. Fața lui radia de o lumină sfântă. Domnul îl iubea pe Enoh, pentru că el Îl urma cu credincioșie. El tânjea să fie tot mai aproape de Dumnezeul de care se temea, pe care Îl respecta și adora.
    Ellen White
    Comuniunea cu Dumnezeu încurajează gândurile bune, aspiraţiile nobile, percepţia clară a adevărului şi planuri de acţiune măreţe. Cei care îşi leagă astfel sufletul de Dumnezeu, sunt recunoscuţi de El ca fii şi fiice ale Sale. Ei se ridică mereu mai sus şi tot mai sus, dobândind o perspectivă clară asupra lui Dumnezeu şi asupra veşniciei, până când Domnul face din ei canale de lumină şi de înţelepciune pentru lume.

    Din aceeași categorie

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    O apă limpede

    Doamne, ajută-mă să port lumina Ta pentru semenii mei astăzi și în fiecare zi! PROVOCARE: Ia-ți timp să meditezi la viața ta așa cum este ea reflectată în cei din jurul tău!

    Fața Lui și fața mea

    PROVOCARE: Cu siguranță că printre rudele tale sunt și persoane care încă nu Îl cunosc pe Dumnezeu. Ia-ți timp astăzi să te rogi pentru ele! Dacă ai ocazia, spune-le că Dumnezeu abia așteaptă să le vadă acasă!

    Două vieți și o istorie

    PROVOCARE: Fă un plan ca luna aceasta să ai o zi specială de post și rugăciune pentru a te apropia mai mult de Dumnezeu și pentru a mijloci pentru cei din familia ta!

    Publicate astăzi

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    În luptă, dar nu disperaţi

    Gândeşte-te la cunoscuta zicală: „Când Dumnezeu închide uşa, tot El deschide o fereastră”, care exprimă într-un mod informal gândul principal de astăzi. Dumnezeu mi ne lasă niciodată să ajungem la limită. Doar aşteaptă-L în credinţă pe Iahve şi îţi vei redobândi speranţa.

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    Sátán mesteri csalásai

    „A titkok az Úréi, a mi Istenünkéi; a kinyilatkoztatott dolgok pedig a mieink és a...