Voi, negreșit, v-ați gândit să-mi faceți rău, dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceea ce se vede azi, și anume ca să scape viața unui popor în mare număr. (Geneza 50:20)
Urmărește versiunea video aici.
Iacov a prezis un viitor bun pentru majoritatea fiilor săi. În special în ce-l privește pe Iosif, el a rostit cuvinte de o putere convingătoare și pline de speranță: „Iosif este vlăstarul unui pom roditor, vlăstarul unui pom roditor sădit lângă un izvor; ramurile lui se înalță deasupra zidului. Arcașii l-au ațâțat, au aruncat săgeți și l-au urmărit cu ura lor. Dar arcul lui a rămas tare și mâinile lui au fost întărite de mâinile Puternicului lui Iacov.”
Viața lui Iosif ilustrează viața Domnului Hristos. Frații lui Iosif și-au propus să-l omoare, însă în cele din urmă au consimțit să-l vândă ca sclav ca să-l împiedice să devină mai mare decât ei. Ei socoteau că l-au trimis într-un loc din care nu-i mai putea tulbura cu visele lui și unde acestea nu se puteau împlini. Însă Dumnezeu le-a dat peste cap planurile și a condus lucrurile în așa fel încât s-a întâmplat ceea ce ei credeau că nu se va întâmpla niciodată – și anume ca Iosif să stăpânească peste ei. (…)
Iosif a umblat cu Dumnezeu. Iar când a fost întemnițat și a suferit, deși era nevinovat, el a suportat totul fără să murmure. Stăpânirea de sine, răbdarea lui în necazuri și credincioșia sa statornică au rămas consemnate pentru folosul celor ce aveau să trăiască după aceea pe pământ.
Viața Domnului Isus, Mântuitorul lumii, a fost un model de bunăvoință, bunătate și sfințenie. Cu toate acestea, El a fost disprețuit și insultat, batjocorit și ridiculizat pentru motivul că viața Sa neprihănită constituia o continuă mustrare față de păcat. Dușmanii Lui nu au fost mulțumiți până când nu a fost dat în mâinile lor, ca să-L poată face să moară printr-o moarte rușinoasă. El a murit pentru neamul omenesc vinovat și, în timp ce suferea cea mai crudă tortură, El i-a iertat cu blândețe pe cei ce L-au dat la moarte. El a înviat din morți, S-a suit la Tatăl Său și a primit toată puterea și autoritatea, apoi S-a întors pe pământ pentru a o împărți ucenicilor Săi. El „a dat daruri oamenilor”. Şi pe toți aceia care aveau să vină la El prin pocăință, mărturisindu-și păcatele, El avea să-i primească și să-i ierte. Iar dacă aveau să-I rămână credincioși, El îi va înălța la tronul Său și va face din ei moștenitori ai moștenirii pe care El a răscumpărat-o cu propriul Său sânge. – Signs of the Times, 5 februarie 1880
