Nu L-au primit

A venit la ai Săi, și ai Săi nu L-au primit. (Ioan 1:11)

La prima venire a lui Hristos, care a avut loc în aparentă obscuritate, îngerii din ceruri abia s-au reținut a-și revărsa pe cât au dorit laudele lor pentru a onora nașterea Fiului lui Dumnezeu. Dar glorioasele manifestări ale cerului nu au fost pe deplin reținute. Minunatul eveniment nu a avut loc fără a-i fi atestat caracterul divin. Această naștere, pentru care s-au făcut atât de puține pregătiri pe pământ, a fost celebrată în curțile cerești cu laudă și recunoștință în folosul păcătoșilor. (…)

De același autor

Credință simplă

Cel care a venit în trup omenesc și S-a supus unei vieți umile fusese Maiestatea cerului, Prințul vieții, cu toate acestea mai-marii pământului, prinții și conducătorii și chiar propriul Lui popor, nu L-au cunoscut. Ei nu L-au recunoscut ca fiind Mesia cel mult așteptat. Deși făcuse minuni extraordinare, deși deschisese ochii orbilor și adusese pe morți la viață, Domnul Hristos a suferit ura și răutatea oamenilor pe care venise să-i binecuvânteze. Ei L-au privit ca păcătos și L-au acuzat că scoate afară demonii cu domnul demonilor. Circumstanțele nașterii Sale erau misterioase și fuseseră remarcate de conducători. Ei L-au acuzat că S-a născut în păcat. Prințul cerului fusese insultat din cauza inimii stricate, a necredinței și blasfemiei poporului Său. Ce lucru veninos este necredința! Ea a început odată cu primul mare apostat și până la ce dimensiuni înfricoșătoare îi poate conduce pe cei ce apucă pe cărarea sa se poate vedea în respingerea de către iudei a lui Mesia. Conducătorii lui Israel susțineau că înțeleg profețiile, însă ei primiseră idei false cu privire la felul venirii lui Hristos. (…)

Acela care a murit pentru păcătoși va fi chiar acela care-i va judeca în ziua finală; căci Tatăl „toată judecata a dat-o Fiului” și „I-a dat putere să judece, întrucât este Fiu al omului” (Ioan 5:22,27).

Ce zi va fi atunci când cei care L-au respins pe Hristos Îl vor privi pe Acela pe care L-au străpuns. Vor vedea atunci că El le-ar fi putut oferi tot cerul dacă ar fi stat alături de El ca niște copii ascultători; că El a plătit un preț infinit pentru răscumpărarea lor și că nu au vrut să accepte eliberarea din robia teribilă a păcatului. Au ales să stea sub stindardul cel negru al răzvrătirii atunci când se apropia ceasul încheierii harului. – Review and Herald, 5 septembrie 1899

Comentariile sunt închise

Nu L-au primit 1 pe e-mail">
Primește devoționalele
pe e-mail
Abonează-te pentru a primi devoționalele pe e-mail în fiecare zi.
Te poți dezabona oricând prin link-ul de dezabonare din fiecare mesaj trimis.