O slujbă bine făcută

    Eu Te-am proslăvit pe pământ, am sfârșit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac. (Ioan 17:4)

    Când Hristos murea pe cruce, strigând cu glas tare: „S-a sfârșit”, lucrarea Sa fusese terminată. Calea fusese deschisă, perdeaua s-a rupt în două. Oamenii se puteau apropia de Dumnezeu fără aducerea de jertfe, fără serviciul preoților pământești. Hristos Însuși era preot în veac, după rânduiala lui Melhisedec. Cerul era căminul Său. Venise în această lume ca să-L descopere pe Tatăl. Umilirea Sa și lupta au luat sfârșit. El S-a înălțat la ceruri și S-a așezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu.

    Viața Domnului Hristos pe acest pământ a fost o viață de trudă, o viață foarte ocupată, grea. El a înviat din morți și, timp de patruzeci de zile, a rămas cu ucenicii Săi instruindu-i în perspectiva plecării dintre ei. Era gata pentru clipa plecării. Demonstrase că e un Mântuitor viu; ucenicii Săi nu mai trebuiau să-L asocieze cu mormântul lui Iosif. Ei se puteau gândi la El ca Cel ce era proslăvit printre oștile cerești. (…)

    Întreg cerul aștepta cu ardoare sfârșitul șederii Fiului lui Dumnezeu într-o lume afectată de blestem. Înălțarea lui Hristos avea să fie proporțională cu umilirea și suferința Sa. El a devenit Mântuitor, Răscumpărător, doar după ce mai întâi a fost Jertfa.

    Hristos a venit pe pământ ca Dumnezeu, luând chip omenesc. El S-a înălțat la cer ca Regele sfinților. Înălțarea Sa a fost demnă de caracterul Său proslăvit. El S-a înălțat la ceruri de pe Muntele Măslinilor într-un nor de îngeri, care L-au escortat triumfător până în cetatea lui Dumnezeu. Nu S-a dus pentru Sine, ci Răscumpărător, împlinitor al legământului pentru fiii și fiicele Sale care cred în El, care au devenit ai Săi prin credința în numele Lui. S-a dus ca unul puternic în luptă, învingător, luând robia roabă, în mijlocul aclamațiilor de laudă ale cântecului celest. (…)

    Ce contrast între primirea lui Hristos la întoarcerea Sa în ceruri și primirea Sa pe acest pământ. În ceruri, toți îi erau loiali. Nu mai era necaz, suferință la orice pas.

    Sosise timpul ca cerul intreg să-și accepte Regele. – Signs of the Times, 16 august 1899

    O slujbă bine făcută - 2019. Întreg cerul aștepta cu ardoare sfârșitul șederii Fiului lui Dumnezeu într-o lume afectată de blestem. Înălțarea lui Hristos avea să fie proporțională cu umilirea și suferința Sa. El a devenit Mântuitor, Răscumpărător, doar după ce mai întâi a fost Jertfa.
    Ellen White
    Comuniunea cu Dumnezeu încurajează gândurile bune, aspiraţiile nobile, percepţia clară a adevărului şi planuri de acţiune măreţe. Cei care îşi leagă astfel sufletul de Dumnezeu, sunt recunoscuţi de El ca fii şi fiice ale Sale. Ei se ridică mereu mai sus şi tot mai sus, dobândind o perspectivă clară asupra lui Dumnezeu şi asupra veşniciei, până când Domnul face din ei canale de lumină şi de înţelepciune pentru lume.

    Din aceeași categorie

    O apă limpede

    Doamne, ajută-mă să port lumina Ta pentru semenii mei astăzi și în fiecare zi! PROVOCARE: Ia-ți timp să meditezi la viața ta așa cum este ea reflectată în cei din jurul tău!

    Fața Lui și fața mea

    PROVOCARE: Cu siguranță că printre rudele tale sunt și persoane care încă nu Îl cunosc pe Dumnezeu. Ia-ți timp astăzi să te rogi pentru ele! Dacă ai ocazia, spune-le că Dumnezeu abia așteaptă să le vadă acasă!

    Două vieți și o istorie

    PROVOCARE: Fă un plan ca luna aceasta să ai o zi specială de post și rugăciune pentru a te apropia mai mult de Dumnezeu și pentru a mijloci pentru cei din familia ta!

    Doar faţă-n faţă

    PROVOCARE: Alege astăzi să citești ceva dintr-un domeniu necunoscut! Încearcă să descoperi cât mai multe lucruri interesante și împărtășește-le atunci când ai ocazia!

    Publicate astăzi

    Nici măcar jumătate

    Deși la prima vedere anturajul pe care îl alegem și locul în care alegem să trăim pot părea inofensive, ele pot deveni totuși periculoase. Poate că ne considerăm suficient de maturi ca să fim ispitiți de ceva dăunător. Însă realitatea este că, pe neobservate, ceea ce se întâmplă lângă noi ne influențează, mai ales dacă e vorba de ceva negativ. Nimic din ceea ce vedem sau auzim nu ne lasă indiferenți, chiar dacă nu acordăm prea multă atenție. A ne considera intangibili nu este o dovadă de înțelepciune și nici de tărie, ci mai degrabă trădează imaturitate și superficialitate. A ne teme de influențe rele nu e o slăbiciune, ci o dovadă de precauție și discernământ spiritual.

    Deschide-mi inima!

    Doamne, fie ca dragostea Ta necondiționată să crească în inima mea și să mă determine la acțiune!

    Rugăciunea şi mulţumirea

    Dacă treci prin dificultăţi, în mod deosebit din cauza insultelor, a urii, a invidiei, a resentimentelor sau asprimii în relaţiile cu ceilalţi, citeşte, reciteşte, memorează şi roagă-te. Copiază acest text pe ceva şi poartă-l la tine pentru a-l folosi când eşti ispitit. Mai presus de toate, roagă-te tot timpul, aşa cum te învaţă apostolul Pavel.

    O apă limpede

    Doamne, ajută-mă să port lumina Ta pentru semenii mei astăzi și în fiecare zi! PROVOCARE: Ia-ți timp să meditezi la viața ta așa cum este ea reflectată în cei din jurul tău!

    A hamis tudomány veszélyei

    „Timótheus, őrizd meg, ami rád van bízva, elfordulván a szentségtelen, üres beszédektől és a hamis...