Chemarea lui Elisei

    Ilie s-a apropiat de el și și-a aruncat mantaua pe el. (1 Împărați 19:19)

    Urmărește versiunea video aici.

    Ar fi bine să medităm la cazul lui Elisei atunci când a fost ales pentru lucrarea Sa. Profetul Ilie era pe punctul de a-și încheia lucrarea pe pământ. Un altul urma să fie chemat pentru a duce mai departe lucrarea pentru acea vreme.

    În timpul călătoriei sale, Ilie a fost călăuzit spre nord. Cât de diferită era scena pe care o avea acum în fața sa de felul în care se prezentase țara cu puțin timp înainte! Atunci câmpurile nu erau lucrate; pământul era pârjolit, căci nu căzuse nici rouă, nici ploaie timp de trei ani. Acum, totul părea că prinde viață, parcă pentru a răscumpăra timpul de foamete și lipsuri. Ploile abundente făcuseră mai mult pentru pământ decât pentru inimile oamenilor; câmpiile erau mai bine pregătite pentru lucrare decât inimile apostatului Israel.

    Oriunde privea Ilie, pământul pe care îl vedea era deținut de un singur om – un bărbat care nu își plecase genunchiul înaintea lui Baal, a cărui inimă rămăsese cu totul în slujba lui Dumnezeu. Chiar în timpul captivității fuseseră suflete care nu au apostat și această familie făcea parte dintre cele șapte mii care nu-și plecaseră genunchiul înaintea lui Baal. Stăpânul acelor pământuri era Şafat. Printre lucrători era activitate din plin. În timp ce turmele se bucurau de pășunile verzi, mâinile harnice ale slujitorilor săi semănau sămânța în vederea secerișului.

    Atenția lui Ilie i-a fost atrasă către Elisei, fiul lui Şafat, care, împreună cu niște slujitori, ara cu douăsprezece perechi de boi… Elisei își primise educația departe de cetate și de risipa de la curte. A fost învățat să trăiască în simplitate și să asculte de părinți și de Dumnezeu. (…)

    Elisei își ducea viața în așteptare, cu mulțumire, făcându-și lucrarea cu credincioșie. Zi de zi, prin ascultare practică și prin harul divin în care se încredea, el învăța să fie corect și să aibă un scop bine definit. Făcând tot ce putea în lucrul împreună cu tatăl său în gospodăria lor, el Îl slujea pe Dumnezeu. El învăța cum să conlucreze cu Dumnezeu. – Youth’s Instructor, 14 aprilie 1898

    Când profetul l-a văzut pe Elisei împreună cu slujitorii săi arând cu douăsprezece perechi de boi, el s-a dus pe câmp și, în timp ce trecea pe lângă el, și-a desfăcut mantaua și a aruncat-o pe umerii lui Elisei. Apoi a trecut mai departe ca și când lucrul respectiv fusese încheiat. Însă el știa că Elisei înțelesese semnificația acelui act și l-a părăsit, fără să spună un cuvânt, lăsându-l să decidă dacă va accepta sau va respinge chemarea. – Youth’s Instructor, 21 aprilie 1898

    Chemarea lui Elisei - 2019. Elisei își ducea viața în așteptare, cu mulțumire, făcându-și lucrarea cu credincioșie. Zi de zi, prin ascultare practică și prin harul divin în care se încredea, el învăța să fie corect și să aibă un scop bine definit. Făcând tot ce putea în lucrul împreună cu tatăl său în gospodăria lor, el Îl slujea pe Dumnezeu.
    Ellen White
    Comuniunea cu Dumnezeu încurajează gândurile bune, aspiraţiile nobile, percepţia clară a adevărului şi planuri de acţiune măreţe. Cei care îşi leagă astfel sufletul de Dumnezeu, sunt recunoscuţi de El ca fii şi fiice ale Sale. Ei se ridică mereu mai sus şi tot mai sus, dobândind o perspectivă clară asupra lui Dumnezeu şi asupra veşniciei, până când Domnul face din ei canale de lumină şi de înţelepciune pentru lume.

    Din aceeași categorie

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    O apă limpede

    Doamne, ajută-mă să port lumina Ta pentru semenii mei astăzi și în fiecare zi! PROVOCARE: Ia-ți timp să meditezi la viața ta așa cum este ea reflectată în cei din jurul tău!

    Fața Lui și fața mea

    PROVOCARE: Cu siguranță că printre rudele tale sunt și persoane care încă nu Îl cunosc pe Dumnezeu. Ia-ți timp astăzi să te rogi pentru ele! Dacă ai ocazia, spune-le că Dumnezeu abia așteaptă să le vadă acasă!

    Două vieți și o istorie

    PROVOCARE: Fă un plan ca luna aceasta să ai o zi specială de post și rugăciune pentru a te apropia mai mult de Dumnezeu și pentru a mijloci pentru cei din familia ta!

    Publicate astăzi

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    În luptă, dar nu disperaţi

    Gândeşte-te la cunoscuta zicală: „Când Dumnezeu închide uşa, tot El deschide o fereastră”, care exprimă într-un mod informal gândul principal de astăzi. Dumnezeu mi ne lasă niciodată să ajungem la limită. Doar aşteaptă-L în credinţă pe Iahve şi îţi vei redobândi speranţa.

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    Sátán mesteri csalásai

    „A titkok az Úréi, a mi Istenünkéi; a kinyilatkoztatott dolgok pedig a mieink és a...