Numai lâna a fost uscată și tot pământul s-a acoperit cu rouă. (Judecătorii 6:40)
Urmărește versiunea video aici.
Ghedeon simțea că este cu totul nepregătit pentru marea lucrare din fața sa. El nu a îndrăznit să se așeze în fața armatei fără a avea dovada clară din partea lui Dumnezeu că l-a chemat pentru această lucrare și că avea să fie cu el. El s-a rugat astfel: „Dacă vrei să izbăvești pe Israel prin mâna mea, cum ai spus, iată, voi pune un văl de lână în arie; dacă numai lâna va fi acoperită de rouă și tot pământul va rămâne uscat, voi cunoaște că vei izbăvi pe Israel prin mâna mea, cum ai spus.”
Domnul a onorat rugăciunea slujitorului Său. Dimineața, lâna era umedă, în timp ce pământul era uscat. Însă acum necredința i-a sugerat că lâna absoarbe în mod natural umiditatea atunci când aceasta există în aer și deci testul era neconcludent. De aceea, el a cerut o reînnoire a semnului, cerând cu umilință ca necredința sa să nu declanșeze mânia Domnului. Cererea i-a fost primită.
Domnul nu alege întotdeauna pentru lucrarea Sa oamenii cu talentele cele mai remarcabile, ci îi alege pe aceia pe care îi poate folosi cel mai bine. (…)
Dumnezeu va accepta serviciile acelora care vor lucra în supunere față de voința Sa, care pentru nimic în lume nu își vor păta conștiința și care nu vor îngădui niciunei influențe să-i abată de pe cărarea datoriei. Dacă dorim acest lucru, putem face ca raportul vieții noastre să fie astfel încât să nu ne fie rușine atunci când vor fi aduse la lumină toate lucrurile ascunse ale inimii și lucrarea fiecăruia va fi cântărită în balanța adevărului. Dumnezeu folosește bărbați și femei pentru a fi colaboratori ai Săi, însă nimeni să nu-și imagineze că sunt indispensabili pentru lucrarea lui Dumnezeu și că El nu Se poate lipsi de ei.
Cei care sunt dornici de a învăța, care sunt vrednici de încredere, care au un scop clar și o inimă curată nu trebuie să aștepte ocazii ieșite din comun sau capacități extraordinare înainte de a-și folosi puterea pe care o au. Ei nu trebuie să stea nehotărâți, șovăielnici sau temându-se de ce va spune sau va gândi lumea despre ei. Nu trebuie să ne obosim cu griji și neliniște, ci să mergem înainte, îndeplinindu-ne în tăcere și cu credincioșie lucrarea pe care Dumnezeu ne-a desemnat-o și să lăsăm urmările pe seama Lui. (…)
Fie ca viața noastră de fiecare zi să fie o reflectare a vieții Domnului Hristos, iar mărturia adusă astfel lumii va avea o influență puternică… Marea luptă a adevărului împotriva minciunii trebuie continuată prin bărbați și femei care își aprind candela la altarul divin. – Signs of the Times, 23 iunie 1881
