Dumnezeu poartă de grijă

Dar la cuvântul Tău voi arunca mrejele! (Luca 5:5)

Urmărește versiunea video aici.

Ioan a fost unul dintre primii care au recunoscut că Isus este Mesia. El îl auzise pe Ioan Botezătorul predicând și a știut că acesta fusese trimis ca înainte-mergătorul Aceluia care era Speranța lui Israel. Lui Ioan și lui Andrei le spusese Ioan Botezătorul că Isus este „Mielul lui Dumnezeu”. Isus i-a văzut urmându-L și i-a primit cu bucurie în locuința Lui umilă. Ei au rămas la El peste noapte, iar când au plecat din prezența Sa, erau pe deplin încredințați cu privire la caracterul și misiunea Sa divină.

Andrei s-a dus să-l caute pe fratele lui, pe Simon, și l-a adus la Isus, anunțându-l cu bucurie: „Noi am găsit pe Mesia.” A doua zi, Domnul Isus l-a chemat pe Filip să-L urmeze.

De același autor

Roadele Cincizecimii

Cincizecimea

Andrei, Petru, Iacov și Ioan au fost de atunci înainte cunoscuți ca ucenici ai lui Isus.

Deși participau la predicile lui Isus și erau mult timp în preajma Lui, ei își continuau încă meseria lor umilă; însă sosise timpul ca ei să-și lase mrejele și bărcile pescărești și să fie mai aproape de Isus. Mulțimi de oameni Îl urmau pe Isus și, atunci când se afla pe malul lacului Ghenazaret, „Îl îmbulzeau atât de tare ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu”, încât Acesta S-a urcat în barca lui Petru și de acolo îi învăța pe oamenii de pe țărm. Când a încetat să le vorbească, El i-a spus lui Petru: „Depărteaz-o la adânc și aruncați-vă mrejele pentru pescuire.”

Petru a răspuns că toată noaptea s-au trudit și n-au prins nimic. Truda lor a fost în zadar în timpul acela prielnic pentru pescuit și, din punct de vedere omenesc, nu exista posibilitatea de a avea succes acum; „Totuși”, a spus Petru, „la cuvântul Tău voi arunca mrejele!” A făcut acest lucru, iar cantitatea de pești prinsă a fost atât de mare, încât mrejele de-abia îi mai puteau ține și au fost chemați în ajutor Iacov și Ioan, tovarășii de meserie ai lui Andrei și Petru.

O lucrare importantă și solemnă se afla înaintea lor. Ei trebuiau să renunțe la singurele lor mijloace de întreținere și să-și petreacă viața în eforturi altruiste pentru salvarea păcătoșilor, însă înainte de a-i chema la această viață de lepădare de sine și dependență de Dumnezeu, Mântuitorul cel plin de iubire le-a arătat că El, ca Domn al cerurilor și al pământului, era în stare să le poarte de grijă și să le împlinească toate nevoile. – Signs of the Times, 8 ianuarie 1885

Comentariile sunt închise

Dumnezeu poartă de grijă 1 pe e-mail">
Primește devoționalele
pe e-mail
Abonează-te pentru a primi devoționalele pe e-mail în fiecare zi.
Te poți dezabona oricând prin link-ul de dezabonare din fiecare mesaj trimis.