De ce-i faceți supărare? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine. (Marcu 14:6)
Urmărește versiunea video aici.
Ospățul din casa lui Simon a adus laolaltă mulți iudei, căci ei știau că Domnul Hristos urma să fie acolo. Ei nu au venit să-L vadă doar pe Isus, ci mulți erau curioși să-l vadă și pe acela care fusese înviat din morți. Ei gândeau că Lazăr avea să le relateze cine știe ce experiență minunată, dar au fost surprinși să vadă că el nu avea nimic de spus… Lazăr a avut în schimb o mărturie extraordinară de adus cu privire la lucrarea Domnului Hristos. El fusese înviat din morți tocmai în acest scop. El constituia o mărturie vie a puterii divine. Cu îndrăzneală și putere, el a declarat că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.
La ospăț, Mântuitorul stătea la masă de-o parte cu Simon, pe care îl vindecase de o boală teribilă, și de cealaltă parte îl avea pe Lazăr, pe care îl înviase din morți. Marta servea la masă, însă Maria asculta cu toată atenția fiecare cuvânt care ieșea de pe buzele lui Isus. În mila Sa, Domnul Hristos iertase păcatele Mariei, care fuseseră multe și dureroase. Lazăr, scumpul ei frate, fusese chemat afară din mormânt și redat familiei prin puterea Mântuitorului; astfel, inima Mariei era plină de mulțumire. Ea tânjea să-şi manifeste recunoștința. Printr-un mare sacrificiu personal, ea cumpărase un vas de alabastru cu mir de nard curat, cu care dorea să ungă trupul lui Isus la moartea Sa. Acum, luând vasul în mâinile sale, cu discreție l-a spart și a turnat conținutul acestuia pe capul și pe picioarele Domnului ei.
Fapta ei ar fi trecut neobservată dacă mirul nu și-ar fi făcut simţită prezența prin mireasma bogată și astfel fapta ei a ajuns să fie cunoscută până în zilele noastre. „Ucenicilor le-a fost necaz când au văzut lucrul acesta și au zis: «Ce rost are risipa aceasta?».” Iuda a fost cel dintâi care a făcut această observație, iar apoi și alții i s-au alăturat. (…)
Domnul Isus a văzut-o pe Maria rușinată și așteptând să fie mustrată de Acela căruia I se închina și pe care Îl iubea. Însă, în loc de mustrare, ea a auzit cuvinte de apreciere: „De ce faceți supărare femeii?” a spus Domnul Hristos. „Ea a făcut un lucru frumos față de Mine.” „Adevărat vă spun că, oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune și ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.”
Domnul Hristos S-a bucurat mult văzând dorința sinceră a Mariei de a face voia Domnului ei… Dorința Mariei de a face acest lucru era de mai mare valoare pentru Hristos decât toate mirurile prețioase din lume, pentru că exprima recunoștința ei față de Răscumpărătorul ei. – Youth’s Instructor, 12 iulie 1900