Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. (Ioan 14:6)
Urmărește ediția video aici.
Dacă bisericile din lumea noastră L-ar urma pe Hristos, atunci cei ce le alcătuiesc s-ar ruga cum S-a rugat Hristos, iar rezultatul rugăciunilor lor s-ar vedea în convertirea de suflete; căci atunci când există comunicare între suflete și Dumnezeu, o influență divină se revarsă asupra lumii. Când Îl au în inima lor pe Domnul Hristos, membrii bisericii aduc o mărturie eficientă prin viețile lor. Ei împlinesc cuvintele Domnului Hristos: „Voi sunteți martorii Mei.” Prin influența lor continuă, prin cuvânt și faptă, ei spun: „Vino!” „Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii.”
Domnul Isus este izvorul cunoștinței, depozitarul adevărului și El a dorit întotdeauna cu ardoare să deschidă în fața ucenicilor Săi comori de o valoare infinită, pentru ca, la rândul lor, aceștia să le poată transmite semenilor lor. Însă, din cauza orbirii lor, El nu le-a putut destăinui tainele Împărăției cerurilor. El le-a spus: „Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteți purta.” Mințile ucenicilor au fost influențate în mare măsură de tradițiile și regulile fariseilor, care așezau poruncile lui Dumnezeu la același nivel cu propriile lor născociri și învățături. Cărturarii și fariseii nu primeau și nici nu transmiteau mai departe învățătura din Scripturi în curăția ei originară, ci interpretau limbajul biblic astfel încât acesta să exprime păreri și reguli pe care Dumnezeu nu le-a dat niciodată. Ei încărcau de misticism scrierea Vechiului Testament și făceau să fie confuz ceea ce Dumnezeu a prezentat simplu și clar. Acești învățați așezau înaintea oamenilor propriile lor idei și puneau pe seama patriarhilor și profeților lucruri pe care aceștia nu le-au rostit niciodată. Acești învățători falși îngropau nestematele prețioase ale adevărului sub gunoaiele propriilor lor interpretări și reguli și ascundeau cele mai clare descoperiri profetice cu privire la Hristos. (…)
Când Autorul adevărului a venit în lumea noastră și a fost interpretul viu al propriilor Lui legi, Scripturile au fost deschise în fața ascultătorilor Săi ca o nouă revelație; căci El învăța ca Unul care avea putere, ca Unul care știa despre ce vorbește. Mințile oamenilor erau atât de încurcate de învățături false, încât ei nu puteau înțelege în totalitate semnificația adevărului divin și, cu toate acestea, ei erau atrași de marele Învățător și spuneau: „Niciodată n-a vorbit vreun om ca omul acesta.” – Signs of the Times, 11 septembrie 1893
