El este Capul trupului, al bisericii. El este începutul, Cei Întâi Născut dintre cei morți, pentru ca în toate lucrurile să aibă întâietate. (Coloseni 1:18)
Urmărește ediția video aici.
Domnul Hristos „a iubit biserica și S-a dat pe Sine pentru ea ca s-o sfințească după ce a curățit-o prin botezul cu apă, prin Cuvânt, ca să înfățișeze înaintea Lui această biserică slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă și fără prihană.”
Când Dumnezeu L-a dat pe Fiul Său pentru lume, El a făcut posibil ca bărbații și femeile să poată fi desăvârșiți prin folosirea tuturor capacităților lor spre slava lui Dumnezeu. În Hristos, El le-a dat bogățiile harului Său și o cunoaștere a voii Sale.
Biserica este încă luptătoare într-o lume care este în mod evident într-un întuneric asemenea celui de la miezul nopții a cărei stare merge din rău în mai rău. În timp ce cerințele unui clar „așa zice Domnul” rămân neluate în seamă de segmentul lumesc din biserică, vocile slujitorilor credincioși ai lui Dumnezeu trebuie să fie întărite pentru a da mesajul solemn de avertizare. Lucrările care trebuie să caracterizeze biserica luptătoare și lucrările bisericii care a avut lumina adevărului pentru acest timp nu corespund. Domnul face apel la membrii bisericii să se îmbrace cu veșmintele frumoase ale neprihănirii Domnului Hristos. (…)
Dumnezeu are nevoie de bărbați și femei care vor lucra în simplitatea lui Hristos pentru a duce cunoașterea adevărului la aceia care au nevoie de puterea sa transformatoare. Solia neprihănirii lui Hristos trebuie proclamată de la un capăt al pământului până la celălalt. Poporul nostru trebuie să se trezească pentru a pregăti calea Domnului. Solia îngerului al treilea – ultima solie a milei pentru o lume ce piere – este atât de sacră, atât de glorioasă. Fie ca adevărul să meargă înainte ca o lampă care arde. Biserica lui Dumnezeu trebuie să vestească oamenilor tainele în care îngerii doresc să privească, pe care profeții și regii și cei neprihăniți au dorit să le cunoască.
Sacrificiul minunat al Domnului Hristos pentru lume stă mărturie că oamenii pot fi salvați din păcat. Dacă ei vor rupe legăturile lor cu Satana și își vor mărturisi păcatele, va exista speranță pentru ei. Oamenii – păcătoși, orbiți, nenorociți – dacă se pocăiesc și se convertesc, își pot forma zi de zi un caracter asemenea lui Hristos. Ființele omenești pot fi recuperate, regenerate și pot învăța să trăiască în lume o viață de valoare, asemenea celei pe care a trăit-o Domnul Hristos. – Review and Herald, 22 aprilie 1909
