Nu este treaba voastră să știți vremurile sau soroacele; pe acestea Tatăl le-a păstrat sub stăpânirea Sa. (Faptele apostolilor 1:7)
Urmărește ediția video aici.
Ucenicii nu au putut afla timpul celei de-a doua veniri a Domnului Hristos, însă au înțeles că, numai după primirea Duhului Sfânt, Îl vor mărturisi pe Domnul Hristos cu putere. Curiozitatea lipsită de răbdare de a cunoaște timpul stabilit a fost mustrată. Nu ne-a fost dat să cunoaștem acest lucru și nu trebuie să fim nerăbdători a cunoaște lucruri pe care Domnul nu ni le-a încredințat niciodată, ci le-a păstrat pentru Sine. Însă darul Duhului Său este pentru noi; pe acesta Îl putem aștepta cu încredere și Îl vom primi cu îmbelșugare; căci nu putem face nimic pentru mântuirea sufletelor fără acest dar divin. Din cauză că viața omului este atât de scurtă, din fiecare eveniment trebuie făcută o ocazie de a ne îmbogăți sufletele cu adevărurile Evangheliei.
Pe măsură ce timpul se apropie de încheiere, trebuie să păstrăm înaintea minții noastre spiritualitatea Legii și totala lipsă de valoare a unei supuneri formale față de porunci, atitudine ce însoțește o religie legalistă. Trebuie înălțate principiile eterne ale adevărului. Caracterul sfânt, de Tată bun, al lui Dumnezeu, trebuie prezentat tuturor. Trebuie să fim conștienți de obligațiile pe care le avem în acțiunile noastre zilnice, ca să putem înțelege relația noastră cu Dumnezeu și unii față de alții; trebuie să veghem asupra sufletelor pentru că vom da socoteală pentru ele. Trebuie să prezentăm înaintea oamenilor nu închipuiri de-ale oamenilor, nu plăsmuirile și concluziile lor, ci harul lui Dumnezeu, care a fost arătat prin faptul că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică. Trebuie să-L înălțăm pe Isus, pentru ca El să-i atragă pe oameni la Sine. (…)
Cât de greu este pentru ei să conștientizeze nevoia de rugăciune continuă, de pocăință sinceră, de a atinge din ce în ce mai mult desăvârșirea caracterului, care constituie sarea experienței creștine și dovada lucrării Duhului Sfânt asupra inimii. Duhul Sfânt trebuie să lumineze, să reînnoiască și să sfințească sufletul.
Fie ca toți să-și facă acum datoria, lucrând activ împreună cu Domnul Hristos! Reprezentați-L pe Domnul Isus prin exemplul vostru de evlavie creștină, astfel ca harul să poată apărea așa cum este el – frumos, atrăgător, armonios și întotdeauna consecvent. O viață de sfințenie nu este o viață de contemplare trândavă, ci o viață plină de lucru sârguincios pentru Mântuitorul, a cărui strălucire merge mereu crescând, până la miezul zilei. – General Conference Bulletin, trimestrul al IV-lea, 1896, p. 765
