Fiii prorocilor au zis lui Elisei: „Iată că locul unde locuim noi cu tine este prea strâmt pentru noi. Haidem până la Iordan ca să luăm de-acolo fiecare câte o bârnă şi să ne facem acolo un loc de locuit.” Elisei a răspuns: „Duceţi-vă!” (2 Împăraţi 6:1-2)
Ascultă ediția audio aici.
Create de profetul Samuel pentru a acoperi lacunele din educația dată în căminurile israelite, școlile profeților au fost, așa cum sunt și astăzi școlile adventiste, o providență divină pentru poporul lui Dumnezeu. Ellen White le descrie astfel: „Intenția era ca aceste școli să slujească drept stăvilar împotriva stricăciunii larg răspândite, să ajute la bunăstarea mentală și spirituală a tinerilor și să sporească prosperitatea națiunii, dând lumii bărbați calificați să acționeze în temere de Dumnezeu, ca lideri și consilieri. Elevii acestor școli se întrețineau singuri lucrând pământul sau practicând vreun meșteșug oarecare. O mare parte a învățăturii era transmisă pe cale orală; tinerii învățau să citească scrierile iudaice. Subiectele de căpetenie pentru studiu în aceste școli erau legea lui Dumnezeu, cu instrucțiunile date lui Moise, istoria sacră, muzica sacră și poezia. În rapoartele istoriei sfinte erau descoperite urmele pașilor lui Iehova. Era nutrit un spirit de evlavie. Nu numai că studenții erau învățați despre datoria de a se ruga, dar erau învățați și cum să se roage, cum să se apropie de Creatorul lor, cum să-și exercite credința în El și cum să înțeleagă și să respecte învățăturile Duhului Său” (Educație, pp. 36–37).
Ilie și Elisei și-au împărțit slujirea între popor și educare, în cele trei centre din Ghilgal, Betel și Ierihon. „Credincios și neobosit în toată lucrarea lui îndelungată și eficientă, Elisei s-a străduit să întărească și să promoveze importanta lucrare de educație îndeplinită în școlile profeților. În providența lui Dumnezeu, cuvintele lui de îndrumare către grupele de tineri serioși erau confirmate prin impresiile profunde ale Duhului Sfânt și uneori prin alte dovezi neîndoielnice ale autorității lui ca slujitor al lui Iehova” (Profeți și regi, p. 153).
În momentul lor de apogeu, aceste școli au contribuit la așezarea fundamentului prosperității ce a caracterizat domniile lui David și Solomon. În același spirit, instituțiile adventiste de educație, moștenitoare ale școlilor profeților, sunt astăzi o binecuvântare a Domnului pentru biserică. Regiunile care se bucură de o infrastructură pedagogică bine organizată, prosperă atât în câștigarea și păstrarea de suflete, cât și în resursele economice pe care le au la dispoziție.
Să ne rugăm pentru școlile adventiste. Să Îi cerem lui Dumnezeu ca directorii lor să fie la înălțimea vocației sfinte pe care o au și ca studenții lor să poată fi formați după modelul creștin.
