După aceea s-a dus şi s-a înfăţişat înaintea stăpânului său. Elisei i-a zis: „De unde vii, Ghehazi?” El a răspuns: „Robul tău nu s-a dus nicăieri.” Dar Elisei i-a zis: „Oare n-a fost duhul meu cu tine când a lăsat omul acela carul şi a venit înaintea ta? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, robi şi roabe?” (2 Împăraţi 5:25-26)
Ascultă ediția audio aici.
Această relatare conține minunate mesaje care se deduc din text și contrastează cu gestul egoist al lui Ghehazi, începând cu generozitatea tinerei israelite care slujea în casa generalului sirian Naaman. Fetița fusese smulsă din căminul părintesc și slujea chiar în locuința unui general lepros din armata invadatoare. Cu toate acestea, a arătat milă față de stăpânul ei și i-a propus stăpânei ca soțul ei să se ducă la profetul Israelului, care l-ar fi putut vindeca de lepră. Slujitoarea israelită a avut compasiune pentru Naaman și a uitat că e o simplă slujnică.
Naaman a urmat sfatul fetiței. A luat cu el multe daruri pentru unii și alții, precum și scrisori de recomandare către regele Israelului. În Samaria însă a găsit un rege perplex, care era convins că generalul, prin cererea lui, caută un motiv de război. Apoi, când s-a dus să îl viziteze pe profet, Elisei nici măcar nu i-a ieșit în întâmpinare. A trimis un sol care să îi spună: „Du-te şi scaldă-te de şapte ori în Iordan şi carnea ţi se va face sănătoasă şi vei fi curat” (2 Împăraţi 5:10). Cum așa? Nici măcar nu se întâlnea cu profetul? Și de ce să se scalde în Iordan? Nu aveau fluvii mai curate la Damasc? Dezamăgit și enervat, Naaman a decis să plece. Dar slujitorii l-au sfătuit să asculte de profet. Și el, cu o credință care a biruit toate dezamăgirile de care avusese parte, a ascultat și a fost vindecat de lepra sa. Nu doar că a fost eliberat de boala îngrozitoare, dar și de lepra păcatului, devenind el însuși un închinător al adevăratului Dumnezeu. Prin contrast, avariția lui Ghehazi a atras asupră-i lepra lui Naaman.
Deși generalul insistase ca Elisei să accepte o recompensă pentru binele pe care i-l făcuse, profetul a refuzat. Mărturia convertirii sirianului și faptul că i-a redat acestuia sănătatea erau suficiente. Și-au luat rămas-bun. Dar Ghehazi, rațional, nu a înțeles refuzul aparent absurd al stăpânului său. Ce motiv ai putea avea să refuzi darul unei inimi recunoscătoare? A urzit o escrocherie și a plecat în căutarea lui Naaman, care i-a dat de două ori mai mult decât a cerut. Acasă, profetul l-a așteptat pe slujitor cu o întrebare teribilă: „De unde vii, Ghehazi?” Nimic nu poate fi ascuns de privirea cercetătoare a lui Dumnezeu. Atitudinea slujitorului profetului nu a rămas nepedepsită, întrucât Domnul detestă orice formă de corupție.
Să ne îndepărtăm astăzi de orice formă de fraudă. Prețul pe care îl vom avea de plătit este mai mare decât câștigul pentru care ne vindem.
