Prorocul Isaia a venit apoi la împăratul Ezechia şi l-a întrebat: „Ce au spus oamenii aceia şi de unde au venit la tine?” Ezechia a răspuns: „Au venit la mine dintr-o ţară depărtată, din Babilon.” Isaia a mai zis: „Ce au văzut în casa ta?” Ezechia a răspuns: „Au văzut tot ce este în casa mea, n-a rămas nimic în vistieriile mele pe care să nu li-l fi arătat.” (Isaia 39:3-4)
Ascultă ediția audio aici.
Ezechia nu a fost doar regele lui Iuda care „a făcut ce este bine, ce este drept, ce este adevărat, înaintea Domnului Dumnezeului său. A lucrat cu toată inima şi a izbutit în tot ce a făcut” (2 Cronici 31:20-21). A fost și un conducător privilegiat de harul divin. În timpul celui de-al șaselea an al domniei sale, a fost martorul ocupării Samariei de către asirieni, moment de final al apostaziei regatului de nord. Opt ani mai târziu, Sanherib a asediat Ierusalimul. Dar, în mod miraculos, Dumnezeu e eliberat capitala.
Ezechia a curățit Templul din Ierusalim și a reintrodus închinarea adevărată, a restabilit slujba preoților și leviților. A sărbătorit Paștele împreună cu tot poporul. În timpul guvernării sale, a făcut lucrări publice care au dotat Ierusalimul cu apă potabilă, spre marea bucurie a locuitorilor. A avut privilegiul să poată conta pe slujirea profetică a lui Isaia. Ca și cum toate acestea nu erau de ajuns, atunci când s-a îmbolnăvit de o boală incurabilă și a înălțat rugăciuni fierbinți către Dumnezeu, a fost vindecat și i-a mai fost dat să trăiască încă cincisprezece ani de viață.
Vestea vindecării sale a ajuns la urechile altor popoare. Regele Babilonului a trimis o delegație la Ierusalim pentru a-l felicita și a-i transmite scrisori și daruri. După această vizită, Isaia l-a întrebat pe rege: „Ce au văzut în casa ta?” Minunile harului lui Dumnezeu presupun un element exterior (material) și un element interior (spiritual). Elementul exterior este reprezentat de binecuvântările materiale primite, de realizările obținute, de schimbările produse prin harul divin. Elementul interior este harul în sine, natura lui, originea lui divină, puterea lui transformatoare.
Cu toții avem multe de povestit despre felul în care a lucrat harul lui Dumnezeu în viața noastră. Dar adesea ne limităm la a ne etala reușitele, fără a insista asupra puterii, minunilor și măreției dragostei divine. Credința noastră înseamnă mai mult decât metodele și mijloacele noastre de a o practica, experiențele cu Dumnezeu înseamnă mai mult decât cunoașterea și doctrina noastră, comuniunea noastră cu Cel Atotputernic înseamnă mai mult decât faptele noastre bune. Ezechia s-a înșelat atunci când le-a arătat babilonienilor doar comorile sale și, ani mai târziu, trupele lui Nebucadnețar au golit Ierusalimul de aceste pretinse comori.
Ce vor vedea semenii noștri în noi astăzi? Să nu uităm că cel mai prețios avut este credința și să o împărțim cu ceilalți.
