Şi, în fiecare zi, în Templu şi acasă, nu încetau să înveţe pe oameni şi să vestească Evanghelia lui Isus Hristos. (Faptele apostolilor 5:42)
Ascultă ediția audio aici.
Întrebarea care se ridică acum este: a fost, cu adevărat, biserica apostolică o biserică de biruitori? Și dacă a fost așa, care sunt secretele biruințelor ei? Istoria creștinismului primar este marcată de mari victorii ale Evangheliei. Cartea Faptele apostolilor amintește că „în ziua aceea [a Cincizecimii], la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete” (2:41). După ce au fost persecutați de Sinedriu, „Cuvântul lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult, numărul ucenicilor se înmulţea mult în Ierusalim şi o mare mulţime de preoţi veneau la credinţă” (6:7). În Samaria, „când au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezaţi, atât bărbaţi, cât şi femei” (8:12). În Antiohia, „un mare număr de oameni au crezut şi s-au întors la Domnul” (11:21). Pe parcursul primei călătorii misionare a lui Pavel, „o mare mulţime de iudei şi de greci au crezut” (14:1).
Cronica Faptelor apostolilor ne descoperă ea însăși secretele biruințelor relatate:
1. Reiterează de șase ori prezența spiritului de unitate și de rugăciune care însuflețea biserica apostolică: „Mulţimea celor ce crezuseră era o inimă şi un suflet. Niciunul nu zicea că averile lui sunt ale lui, ci aveau toate de obşte.” (4:32)
2. Șapte referințe afirmă că predicarea lor era o mărturie, rezultat al faptului că ucenicii trăiseră cu Hristos: „Dumnezeu a înviat pe acest Isus şi noi toţi suntem martori ai Lui.” (2:32)
3. Prezența reală a Duhului Sfânt este amintită de zece ori: „Toţi s-au umplut de Duhul Sfânt şi vesteau Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.” (4:31)
4. Ucenicii erau bărbați „plini de credinţă şi de Duhul Sfânt.” (6:5)
5. Erau bărbați și femei pentru care evanghelizarea era un stil de viață: „Şi, în fiecare zi, în Templu şi acasă, nu încetau să înveţe pe oameni şi să vestească Evanghelia lui Isus Hristos.” (5:42)
6. Ultimul dintre secretele succesului acestei biserici ne este descoperit chiar în textul descriptiv al versetului din Apocalipsa: victoria îi era asigurată pentru că „pornise biruitoare și ca să biruiască.” (Apocalipsa 6:2)
Dacă biserica apostolică a fost un punct de referință pentru toate epocile de creștinism militant, cu cât mai mult ar trebui să fie pentru noi, biserica rămășiței, căci lucrarea lui Dumnezeu se va încheia cu același avânt care a însuflețit-o la început. Dacă credem lucrul acesta, să-l și trăim!
