Nu întoarceţi nimănui rău pentru rău. Urmăriţi ce este bine înaintea tuturor oamenilor. Dacă este cu putinţă, întrucât atârnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii. Preaiubiţilor, nu vă răzbunaţi singuri, ci lăsaţi să se răzbune mânia lui Dumnezeu, căci este scris: „Răzbunarea este a Mea; Eu voi răsplăti”, zice Domnul. (Romani 12:17-19)
Ascultă ediția audio aici.
Am cunoscut familia Deplano și povestea ei la Colegiul Adventist Collonges, din Franța. Tatăl era profesor de desen la gimnaziul nostru. Originar din Algeria, cuplul avea un singur fiu. Acesta s-a căsătorit cu o tânără care a demonstrat foarte curând că nu trăiește după principiile creștine pe care promisese, printr-un botez de conveniență, să le respecte. Ducând o viață dezordonată, ea și-a pierdut rapid interesul față de soțul ei, iar problemele cuplului s-au înmulțit. Între timp, părinții observau, sufereau și se rugau. Și-au dat seama că nora îl înșală pe fiul lor, dar au tăcut, nedorind să se amestece în treburile tinerilor. S-a născut un copil, motiv de bucurie trecătoare. Și ce era mai rău urma să se întâmple. Într-o noapte, tânărul Deplano a fost găsit mort, cu un glonte în cap și tribunalul a acuzat-o de ucidere pe soția lui. Războiul de independență din Algeria a împiedicat executarea pedepsei, pentru că toți francezii au fost obligați să se repatrieze, abandonându-și proprietățile, slujba și preocupările. Familia Deplano, nora și copilul de trei ani s-au mutat în Franța. Resemnați, fără să o mai tragă la răspundere, deși aveau un act care atesta legalitatea acuzațiilor tribunalului algerian, părinții Deplano au suportat vizitele acestei femei, consolându-se cu afecțiunea nepoțelului, care locuia cu ei. După un timp, mama lui, folosindu-se de dreptul de tutore, le-a luat copilul cu ea, la Paris, unde au locuit în chirie.
Așa i-am cunoscut pe fratele și sora Deplano, triști, dar ancorați în credința în mila divină, plini de compasiune, încercând să uite, fără a se lăsa biruiți de rău, ci biruind răul prin bine, cum spune Pavel. În ciuda a tot ceea ce li se întâmplase, nu au permis urii să le invadeze viața și mai aveau încă multă dragoste de oferit altora.
Lumea e plină de nedreptăți. Peste tot, atâtea relatări care arată josnicia inimii omului. De fiecare dată când suntem tentați să ne răzbunăm, să ne amintim cât de important este că există în ceruri un Dumnezeu care judecă lumea.
Astăzi, dacă suntem victime ale nedreptății, să ne amintim: „Răzbunarea este a Mea; Eu voi răsplăti”, zice Domnul. Să ne încredem în El!
