Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Hristos! (1 Corinteni 1:3)
Ascultă ediția audio aici.
„Tată” este apelativul pe care îl alege Dumnezeu pentru noi în această rugăciune. Dumnezeu Însuși ne-a revelat acest nume și ni l-a pus pe buze. Vrea să ne adresăm Lui aşa cum i se adresează un copil tatălui său, cu același respect, cu aceeași afecțiune, cu aceeași încredere. De ce a ales Dumnezeu un astfel de nume? Pentru că vrea ca, în inima rugăciunii-model, la începutul tuturor rugăminților, să apară minunea împăcării, ca o manifestare a harului Său. Dumnezeu vrea ca Tatăl nostru să fie un răspuns la vestea bună a înfierii.
Să nu ne înșelăm: suntem pierduți și, în rătăcirea noastră, L-am pierdut pe Tatăl nostru ceresc. Necredința, răzvrătirea și egoismul ne-au făcut orfani, fără tată, fără Dumnezeu. E o minciună să pronunțăm acest nume și să ignorăm vestea bună a împăcării. Mai mult decât atât, este o pretenție diabolică, fiindcă numai Isus este Fiul de drept al lui Dumnezeu și numai El Îl poate numi Tată. Noi nu! Dar Isus ne-a împăcat cu Dumnezeu la cruce, ne-a lăsat dreptul de fii, a făcut posibilă înfierea: „Căci toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu, prin credinţa în Hristos Isus” (Galateni 3:26). „Aţi primit un duh de înfiere care ne face să strigăm: «Ava!», adică: «Tată!»” (Romani 8:15). Isus Hristos ne-a deschis ușa casei părintești, în care putem admira comorile inimii lui Dumnezeu, deschise copiilor Săi.
Spunem „Tatăl nostru”, nu „Tatăl meu”, pentru că este o rugăciune de mijlocire, în care venim înaintea Tatălui ca reprezentanți ai familiei omenești, ai lumii întregi care are acces, prin noi, la tronul harului și la afecțiunea Tatălui nostru, al tuturor.
Continuăm rugăciunea prin „care ești în ceruri”, pentru a ne aminti că Tatăl nostru este Dumnezeu. Cerul este al divinității, al suveranității, al slavei Tatălui nostru, al independenței și libertății absolute, al misterului prezenței Sale, aproape de fiecare dintre noi și, în același timp, la o distanță infinită care ne separă. „Tatăl nostru care ești în ceruri” este în ceruri pentru că este Dumnezeu și îl pot ajunge și atinge numai rugăciunile copiilor Lui. Da, este Tată și este Dumnezeu.
Să avem astăzi în minte că Dumnezeu este Tatăl nostru. Îi semănăm. Îi aparținem. Să Îi permitem să aibă grijă de noi ca de niște copii ai Săi preaiubiți.
