Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El Însuşi îngrijeşte de voi. (1 Petru 5:7)
Ascultă ediția audio aici.
Anii de după război au fost grei pentru multe dintre familiile spaniole: rații, șomaj, salarii de mizerie, locuințe lipsite de cele mai elementare mijloace de igienă. Pâinea era raționalizată, rară și neagră. Nu pentru că ar fi fost integrală, ci pentru că era făcută din fel de fel de tipuri de făină. José, unchiul din partea mamei, era șofer de camioane. Transporta pește de la San Sebastian la Zaragoza, trecând prin Navarra, regiune în care, datorită drepturilor sale istorice și a colaborării cu armata generalului Francisco Franco în timpul războiului civil, pâinea nu era raționalizată. Acolo, oamenii aveau pâine albă, dulce și compactă, spongioasă, făcută din cea mai bună făină, cu coajă strălucitoare și crocantă. Unchiul meu cumpăra câteva dintre minunățiile de pâini și, când sosea la Zaragoza, ne aducea și nouă. Îmi amintesc că tata lua pâinile în mâini și le tăia în bucățele pe care le mâncam ca desert. Pentru mine și frații mei, era un adevărat festin. Și astăzi, acasă la mine, nu aș putea să termin o masă fără să pun în gură, la final, o bucățică de pâine.
Pâinea este alimentul de bază pentru milioane de persoane. Este simbolul a tot ceea ce avem nevoie pentru a supraviețui. Până acum, Tatăl nostru ne-a invitat să cerem, în Numele Lui, voința și Împărăția divine. Acum trebuie să cerem pentru noi, cu încrederea concretă și precisă a copilului care cere tatălui său de mâncare pentru a putea trăi. „Dă-ne nouă astăzi”, spune Tatăl nostru, pentru că Dumnezeu este singura Ființă care deține totul, marele furnizor, iar omul, creatura Sa, este cel care primește totul. Cu această rugăciune, redevenim creaturi alături de Creator, cu legături de încredere care ne permit să plecăm și să venim fără nicio grijă, căci știm că avem un Dumnezeu care are grijă de noi.
Dar cererea pentru pâinea cea de toate zilele depășește nevoile noastre materiale. Cerem și pâinea prieteniei și afecțiunii omenești, pâinea dragostei conjugale și a păcii familiale, pâinea sănătății și a bucuriei de a trăi, pâinea libertății și a păcii sociale. Pâinea cea de toate zilele a Tatălui nostru reprezintă pâinea cerului, Cuvântul lui Dumnezeu, pâinea vieții, cea care dă viață și hrănește credința noastră. „Este scris: «Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu»” (Matei 4:4).
Să ne hrănim astăzi viața din Cuvântul lui Dumnezeu!
