Articolul precedentPál alázata
    Articolul următorO poveste despre rugăciune

    O minune din al doilea război mondial

    Căci acest fiu al meu era mort şi a înviat; era pierdut şi a fost găsit. (Luca 15:24)

    Ascultă ediția audio aici.

    Walter Flandera, profesor de științe la Colegiul Adventist din Bogenhofen (Germania), povestea cum mama sa, o credincioasă adventistă de ziua a șaptea, suferea văzând că fiul ei se îndepărta de biserică pe măsură ce avansa în studiile universitare. În Europa, națiunile și oamenii erau pe cale să se distrugă unii pe alții în culmea freneziei și nebuniei fanatismului politic. Pentru Walter, Dumnezeul dragostei și al mamei sale fie nu exista, fie îi abandonase.

    Tulburarea femeii a ajuns la culme într-o zi, când Walter a fost recrutat pentru serviciul militar și a trebuit să meargă la război. Biata mamă se gândea că poate aceea era ultima oară când își mai vedea fiul. Teama că moartea l-ar putea răpi, în condițiile în care el se îndoia de Dumnezeu și nu acceptase sacrificiul lui Hristos ca garanție a mântuirii personale, o tortura. Înainte de despărțire i-a dat un Nou Testament și i-a spus că se va ruga în fiecare zi ca Dumnezeu să îi ocrotească viața. Apoi l-a îmbrățișat în hohote de plâns și s-au despărțit.

    Ororile războiului au împietrit inima lui Walter și l-au făcut să se revolte până la indignare împotriva Dumnezeului providenței pe care i-L prezentase mama lui. Nu a deschis niciodată Noul Testament pe care îl luase la război și nici nu se mai ruga, așa cum obișnuia în copilărie; văzând murind atâția dintre camarazii lui, a refuzat să creadă că viața lui depindea de Dumnezeu, convins fiind că, în orice moment, la rândul lui, putea fi victima războiului.

    La un moment dat, în viața tinerilor, este nevoie ca religia pe care le-au transmis-o părinții să devină personală. Uneori, această tranziție este însoțită de o criză care provoacă prăbușiri spirituale. Pe deasupra, dacă factori care țin de mediu și de circumstanțe favorizează îndoielile, nesiguranța și frustrările, criza se poate dovedi dramatică și definitivă. Dumnezeu nu e în necunoștință de cauză cu privire la acest proces. Providența Sa acționează pe parcursul experienței noastre și conduce evenimentele în așa fel încât, în mod surprinzător și pe baza căutării noastre sincere, să regăsim credința.

    Dacă suntem pe cale să ne îndepărtăm de credință, dacă ne-am gândit să părăsim biserica, dacă ne simțim asaltați de ispite să ne amintim că Domnul este dispus să ne arate, în cel mai evident mod, că există în ceruri un Dumnezeu…

    O minune din al doilea război mondial - 2020. Dacă suntem pe cale să ne îndepărtăm de credință, dacă ne-am gândit să părăsim biserica, dacă ne simțim asaltați de ispite să ne amintim că Domnul este dispus să ne arate, în cel mai evident mod, că există în ceruri un Dumnezeu...
    Carlos Puyol Buil
    Predicator puternic, scriitor prolific și un om cu o credință puternică. Adăugat la aceasta bunătate creștină, smerenie și o minte interesantă și îl aveți pe Carlos Puyol Buil. Născut în Spania, Carlos a crescut în timpul celui de-al doilea război mondial. Dictatura politică, greutățile economice și foarte puținele oportunități au format în zilele sale de tinerețe un spirit nonconformist, cu viziune pentru un viitor mai bun. Cartea „Dar este un Dumnezeu în ceruri” este o carte apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    „Mă rog pentru tine!”

    Binecuvântează, Doamne, studenții adventiști și organizația AMiCUS! PROVOCARE: „Adoptă” un student! Fă-l, prin tot ce poți, să știe și să simtă că îi ești disponibil!

    Eu, un salvator?

    Doamne, îți stau la dispoziție ca o umilă unealtă prin care să lucrezi la salvarea copiilor și a tinerilor! PROVOCARE: Alege unul sau mai mulți copii lipsiți de șansa unui cămin care să îi apropie de Domnul și oferă-te Lui ca să te folosească la salvarea acestora!

    Fii „părinte de suflet”!

    Doamne, deschide-mi ochii și inima față de copiii și tinerii bisericii tale și folosește-te de ceea ce sunt și am pentru a-i face oamenii Tăi valoroși! PROVOCARE: Roagă-te măcar săptămânal, pe nume, pentru copiii și tinerii din biserica ta! Alege măcar unul dintre ei și învață-l practic să slujească!

    Încurajează-i pe copii și pe tineri!

    Doamne, fă-mă atent și disponibil copiilor și tinerilor din preajma mea și dă-mi mereu un cuvânt de încurajare pentru ei! PROVOCARE: Fă-ți obiceiul ca în fiecare Sabat să apreciezi și să încurajezi un copil sau tânăr de la tine din biserică!

    Publicate astăzi

    Cinci talanți

    Când tratăm totul ca pe o obligație și ne achităm de responsabilități numai pentru a bifa o sarcină rezolvată, nu vom avea nicidecum bucuria ca alții să creadă mai mult în noi; ceilalți au nevoie să le dăm șansa de a vedea potențialul nostru și trebuie să aibă din partea noastră măcar un semn că ar merita să riște și să lase mai multă valoare în mâinile noastre. Dacă ceilalți nu au curajul să creadă mai mult în noi, înseamnă că nu am făcut ce era nevoie pentru ca ei să își poată asuma riscul respectiv. „Ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri!”

    Crede și nu te îndoi niciodată!

    Câteva săptămâni mai târziu, El a trimis un cec pe care nu îl așteptam. Dumnezeu Își ține făgăduințele, însă noi suntem „puțin credincioși”!

    Beneficiul încercării

    Dacă ai de-a face cu greutăți în viață, gândește-te la aceste texte și subscrie la ideea că nici încercarea, nici îngrijorarea, nici persecuția, nici foamea, nici lipsa hainelor, niciun pericol și nici sabia nu te va putea despărți de dragostea lui Dumnezeu (Romani 8:35-39).

    „Mă rog pentru tine!”

    Binecuvântează, Doamne, studenții adventiști și organizația AMiCUS! PROVOCARE: „Adoptă” un student! Fă-l, prin tot ce poți, să știe și să simtă că îi ești disponibil!

    A békességet kiáltók

    „Mert amikor ezt mondják: »Békesség és biztonság«, akkor hirtelen veszedelem jön rájuk, mint a szülési...