Nu cumva sunt eu, Învățătorule?

Iuda, vânzătorul, a luat cuvântul şi I-a zis: „Nu cumva sunt eu, Învăţătorule?” (Matei 26:25)

Ascultă ediția audio aici.

Isus și Iuda se aflau față în față. Deși între versiunile ultimei cine prezentate de cei patru evangheliști sunt diferențe importante, există aspecte pe care niciunul dintre ei nu le omite: declarația lui Isus că va fi trădat de unul dintre cei doisprezece și reacțiile ucenicilor. Cu toții avuseseră impresia că trăiesc momente foarte grele și că ceva important avea să se întâmple, dar când Învățătorul a rostit cu tristețe: „Adevărat, adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde” (Ioan 13:21), ei au fost cuprinși de o mare tristețe și au început să dea glas strigătului conștiinței: „Nu cumva sunt eu, Doamne?” (Matei 26:22).

La masă, în jurul Mântuitorului, existau oameni cu două tipuri de conștiință: conștiințele celor unsprezece (chiar și cea a lui Petru, care avea să se lepede de El de trei ori), sensibile, deschise, sincere; și conștiința lui Iuda, insensibilă, închisă, ipocrită. Isus a făcut apeluri, de fiecare dată mai directe, la conștiința lui Iuda:

1. În timpul spălării picioarelor, Isus a mângâiat în tăcere picioarele ucenicilor.

2. La masă, Isus a spus: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde” (Matei 26:21). Ceva mai târziu, Domnul precizează: „Cel ce a întins cu Mine mâna în blid, acela Mă va vinde” (Matei 26:23). A recurs apoi la amenințare directă: „Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul omului!” (Matei 26:24). Ioan se apropie de Învățător și Îl întreabă: „Doamne, cine este?” Și Isus răspunde: „«Acela căruia îi voi întinde bucăţica şi i-o voi da.» Şi a întins o bucăţică şi a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul” (Ioan 13:26). Și ultima încercare de a vorbi direct inimii lui Iuda a fost răspunsul Său la întrebarea ipocrită a ucenicului: „Nu cumva sunt eu, Învăţătorule?” Isus i-a răspuns: „Da, tu ești.”

3. Textul spune că în acel moment Satana a intrat în Iuda, iar Isus i se adresează: „Ce ai să faci, fă repede” (Ioan 13:27).

4. Trista relatare despre Iuda și conștiința lui se încheie cu declarația sinistră a evanghelistului: „Iuda, după ce a luat bucăţica, a ieşit afară în grabă. Era noapte” (Ioan 13:30).

Când conștiința rămâne insensibilă la invitațiile binevoitoare ale Domnului, dispare lumina lui Dumnezeu și ne învăluie întunericul orbirii și al nebuniei. Satana ia în stăpânire viața noastră și nimeni nu poate să își imagineze la ce adâncimi ale răului putem ajunge. Iuda L-a dat pe Isus în mâinile dușmanilor Săi și apoi s-a spânzurat.

Devotionale Audio

Nu cumva sunt eu, Învățătorule? - Devoțional zilnic. Când conștiința rămâne insensibilă la invitațiile binevoitoare ale Domnului, dispare lumina lui Dumnezeu și ne învăluie întunericul orbirii și al nebuniei. Satana ia în stăpânire viața noastră și nimeni nu poate să își imagineze la ce adâncimi ale răului putem ajunge. pe e-mail">
Primește devoționalele
pe e-mail
Abonează-te pentru a primi devoționalele pe e-mail în fiecare zi.
Te poți dezabona oricând prin link-ul de dezabonare din fiecare mesaj trimis.
casino -

bayşanslı

- pinbahis