Limbajul tăcerii

Irod, când a văzut pe Isus, s-a bucurat foarte mult, căci de mult dorea să-L vadă din pricina celor auzite despre El şi nădăjduia să-L vadă făcând vreo minune. I-a pus multe întrebări, dar Isus nu i-a răspuns nimic.(Luca 23:8-9)

Ascultă ediția audio aici.

Vorbind despre patimile lui Hristos, Isaia profetiza: „Ca un miel pe care-l duci la măcelărie şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund; n-a deschis gura” (Isaia 53:7). În niciun alt pasaj din evanghelii nu sunt tăcerile lui Isus atât de elocvente și semnificative ca în scenele patimilor.

Evangheliștii subliniază că Isus a tăcut când Caiafa, marele-preot, după ce i-a ascultat pe martorii mincinoși la judecata religioasă, a întrebat: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceştia împotriva Ta?” (Matei 26:62). În casa marelui-preot, Isus l-a privit de la distanță pe Petru, care tocmai termina de hulit, dar nu a făcut niciun comentariu (Luca 22:61). Nu i-a răspuns lui Pilat când, în pretoriul roman, preoții și bătrânii l-au acuzat (Matei 27:12,14). Nu a spus nimic nici când poporul l-a preferat pe Baraba. Nu s-a văicărit și nici nu a protestat când a fost biciuit, batjocorit și încoronat cu o coroană de spini (Ioan 19:1-3). În tăcere, sfâșiat de durere și umilire, a apărut înaintea poporului (Ioan 19:5-6). Nici măcar lui Pilat nu i-a răspuns când acesta L-a întrebat: „De unde eşti Tu?” (Ioan 19:9). Și a rămas mut, impasibil, când guvernatorul l-a condamnat la moarte: „Atunci L-a dat în mâinile lor ca să fie răstignit” (Ioan 19:16). Fraza apare sub diferite variante în cele patru evanghelii.

De același autor

Cultura violenței

În mijlocul tuturor acestor tăceri se înscrie tăcerea lui Isus înaintea lui Irod: tăcere de rușinea altuia, tăcere de tristețe profundă, tăcere de mustrare, tăcere de condamnare. Tăcerea lui Isus înaintea lui Irod nu are de-a face cu frica, disprețul sau indiferența, cu atât mai puțin cu slăbiciunea. Acum, Cel care era Cuvântul divin tăcea. De ce?

Tăcerea lui Isus înaintea lui Irod a fost expresia unui act de judecată: i-a condamnat frivolitatea, lipsa de respect pentru lucrurile sfinte. L-a judecat pentru că a respins adevărul care îi fusese prezentat de cel mai bun dintre profeți, Ioan Botezătorul, și pentru senzualitatea și cruzimea dovedite prin uciderea slujitorului lui Dumnezeu.

L-a judecat pentru conștiința insensibilă, vinovată, incapabilă de pocăință. Isus a păstrat tăcerea de multe ori, deoarece „pentru cine nu are urechi de auzit, Isus nu are gură să vorbească” (Matei 13:9,14-15).

Să apreciem liniștea. Să închidem televizorul și alte surse de poluare sonoră. Să ne pregătim urechile să asculte și vom putea să vedem că există în ceruri un Dumnezeu.

Comentariile sunt închise

Devotionale Audio

Limbajul tăcerii - Devoțional zilnic. Să apreciem liniștea. Să închidem televizorul și alte surse de poluare sonoră. Să ne pregătim urechile să asculte și vom putea să vedem că există în ceruri un Dumnezeu. pe e-mail">
Primește devoționalele
pe e-mail
Abonează-te pentru a primi devoționalele pe e-mail în fiecare zi.
Te poți dezabona oricând prin link-ul de dezabonare din fiecare mesaj trimis.