Cultura violenței

Pământul era stricat înaintea lui Dumnezeu, pământul era plin de silnicie. Dumnezeu S-a uitat spre pământ şi iată că pământul era stricat, căci orice făptură îşi stricase calea pe pământ. (Geneza 6:11-12)

Ascultă ediția audio aici.

În martie 1977, Israel Drapkin, profesor la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a publicat un eseu intitulat „Cultura violenței”, în care încearcă să arate că lumea trăiește scufundată într-un orizont cultural caracterizat de violență, la nivelul oricărei dimensiuni care caracterizează cultura unei epoci istorice: literatură, artă, muzică, politică, relații internaționale, viață de familie, relații interpersonale, economie, relații profesionale, printre altele. De la un capăt la celălalt al acestei lumi, am auzit de atâta crimă organizată, persecuții politice și religioase, sechestrări, masacre, încât astfel de scenarii au devenit ceva obișnuit, au ajuns să facă parte din mediul nostru. Violența generează condiții favorabile dezvoltării ei. Odată cu asta, se poate proclama domnia terorii și a culturii fricii în societate, în care capacitatea de a gândi se dovedește a fi ceva extrem de complicat, așa că mult mai ușor este ca, în schimbul siguranței, să fie cedată libertatea.

Au trecut treizeci și cinci de ani de la o atare analiză a culturii violenței, concepută ca un diagnostic al situației de la acea dată. Unii gânditori considerau că este vorba despre o criză care trece repede, dar criza nu a fost depășită. Cartea lui Israel Drapkin este încă de actualitate, iar noi ne găsim încă scufundați într-un orizont cultural caracterizat de violență, fără ca previziunile asupra viitorului să aibă măcar o tendință de ameliorare. De ce? Pentru că generalizarea violenței nu poate duce la altceva decât la sfârșitul acestei lumi, la judecata lui Dumnezeu, care va rosti într-o zi: „Sfârşitul oricărei făpturi este hotărât înaintea Mea, fiindcă au umplut pământul de silnicie; iată, am să-i nimicesc împreună cu pământul” (Geneza 6:13).

Ceea ce înseamnă că răul nu va învinge. Cei care cred că violența este unica modalitate prin care se poate supraviețui în lume vor descoperi foarte curând că există în ceruri un Dumnezeu… Ce privilegiu avem de a cunoaște ce urmează să se întâmple și de a putea construi din timp „arca” în care vom fi salvați!

Să punem în practică astăzi, în contrast cu ceea ce promovează cultura violenței, cultura iubirii, Isus spune: „Preaiubiţilor, să ne iubim unii pe alţii, căci dragostea este de la Dumnezeu. Şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi cunoaşte pe Dumnezeu. Cine nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste” (1 Ioan 4:7-8).

Carlos Puyol Buil
Carlos Puyol Buil
Predicator puternic, scriitor prolific și un om cu o credință puternică. Adăugat la aceasta bunătate creștină, smerenie și o minte interesantă și îl aveți pe Carlos Puyol Buil. Născut în Spania, Carlos a crescut în timpul celui de-al doilea război mondial. Dictatura politică, greutățile economice și foarte puținele oportunități au format în zilele sale de tinerețe un spirit nonconformist, cu viziune pentru un viitor mai bun. Cartea „Dar este un Dumnezeu în ceruri” este o carte apărută la Editura Viață și Sănătate.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video