Vai, căci ziua aceea este mare. Niciuna n-a fost ca ea! Este o vreme de necaz pentru Iacov, dar Iacov va fi izbăvit din ea. (Ieremia 30:7)
Ascultă ediția audio aici.
Profetul Daniel vorbește despre un timp de necaz la sfârșitul timpului de har: „Va fi o vreme de strâmtorare cum n-a mai fost de când sunt neamurile” (Daniel 12:1). Și Isus face referire la o astfel de perioadă (Marcu 13:19). Nenorocirea din zilele sfârșitului îi va afecta și pe cei drepți, și pe cei nedrepți.
Profetul Ieremia compară timpul acesta cu noaptea strâmtorării și tulburării lui Iacov, când a luptat în rugăciune pentru a fi izbăvit de răzbunarea lui Esau, care venea înaintea lui cu patru sute de oameni înarmați; Iacov a vrut să rămână singur cu Dumnezeu, pentru a-și mărturisi păcatul, a-i arăta părerea lui de rău și a invoca legământul pe care îl făcuse cu El la Betel, cu douăzeci de ani în urmă. Pe când se ruga și plângea în întunericul și singurătatea nopții, a simțit o mână pe umăr. Iacov a crezut că este un dușman și a început să se lupte cu El, iar lupta a durat toată noaptea.
Când au răsărit zorii, necunoscutul i-a dat o lovitură care l-a paralizat pe patriarh, iar acesta s-a agățat neputincios de misteriosul adversar, implorându-L. Abia atunci și-a dat seama că se luptase cu Isus, Îngerul legământului, de la care a obținut, în cele din urmă, iertarea, schimbarea firii lui și binecuvântarea dorită. În ce ne privește, acum este timpul să ne pregătim pentru a înfrunta timpul de necaz de la sfârșit. „Timpul de încercare și de groază din fața noastră va cere o credință care să suporte oboseala, amânarea și foamea, o credință care nu va slăbi, chiar dacă va fi aspru încercată. […] Toți aceia care se vor prinde de făgăduințele lui Dumnezeu așa cum a făcut el și vor fi sinceri și stăruitori așa cum a fost el vor reuși asemenea lui. Aceia care nu sunt gata să se lepede de sine, să se lupte înaintea lui Dumnezeu, să se roage mult și stăruitor pentru binecuvântarea Sa nu o vor primi” (Tragedia veacurilor, pp. 534–535). Nu întotdeauna obținem, în micile noastre încercări, răspunsul pe care îl cerem și îl așteptăm de la Domnul, dar încrederea implicită pe care o avem în Cuvântul Lui ne pregătește pentru victoria din teribila și întunecata noapte a strâmtorării lui Iacov.
Să avem încredere astăzi în binecuvântata promisiune: „Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc, te chem pe nume: eşti al Meu. Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine şi râurile nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde, şi flacăra nu te va aprinde” (Isaia 43:1-2).
