După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alţii: „Haidem să mergem până la Betleem şi să vedem ce ni s-a spus şi ce ne-a făcut cunoscut Domnul.” (Luca 2:15)
Ascultă ediția audio aici.
Momentul în care intră în scenă păstorii, acest al patrulea act al nașterii, este cel mai popular, cel mai grandios și spectaculos: îngerul care aduce vestea, splendoarea cerului care îi înconjoară pe păstori, veștile bune, de mare bucurie, prilejuite de nașterea Mântuitorului; corul de îngeri format din mulțimea de oaste cerească, intonând: „Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui” (Luca 2:14). Toată splendoarea de lumină și cântec a cerului înstelat al acestei nopți contrastează cu apariția umilă, sărăcăcioasă și simplă a păstorilor, clasa insignifiantă a ţăranilor, slujitori ai lui Dumnezeu. Ei își petreceau noaptea în preajma celor trei coline care se află la 1 500 de metri de Betleem, păzindu-și turma, cu capetele acoperite de turbane negre, cu piei de miel pe umeri, desculți sau încălțați cu niște sandale mizerabile, cu toiege de sicomor în mâini, așezați pe pietre în jurul unui foc mare, făcând de pază cu rândul.
Aceste suflete simple și receptive, spontane și vesele, fără prejudecăți de clasă, fără mari pretenții intelectuale, fără neliniști politice, au fost atât de impresionate de mesajul îngerilor, încât, fără să manifeste vreo urmă de suspiciune, fără ezitare și cu entuziasm, au exclamat: „Să mergem până la Betleem!” Și, în grabă mare, păstorii au mers la staul, unde i-au întâlnit pe Iosif și Maria, alături de Copil. Încântați, I S-au închinat. Întorcându-se la turme, au vestit tuturor locuitorilor Betleemului ceea ce văzuseră și auziseră, stârnind admirația și uimirea celor care îi ascultau.
După Iosif și Maria, păstorii au fost primii martori ai nașterii Mântuitorului. Primii care au dus lumii vestea bună, Evanghelia mântuirii pe care o primiseră de la îngerii din ceruri și ai căror martori fuseseră pe pământ. În scena nașterii, ei sunt interpreții atitudinii fericite și sincere a oamenilor simpli și discreți care ieri, astăzi și întotdeauna, își manifestă religiozitatea și își exprimă credința fără mari discuții teologice; ei îi reprezintă pe aceia care cred și urmează cu entuziasm și bucurie Cuvântul Domnului.
Astăzi, avem nevoie să urmăm exemplul nobililor păstori, fiind martori ai măreției lui Isus și împărtășind-o vecinilor noștri.
