„Porunca aceasta pe care ți-o dau eu azi nu este mai presus de puterile tale, nici departe de tine. […] Dimpotrivă, este foarte aproape de tine, în gura ta și în inima ta, ca s-o împlinești.” (Deuteronomul 30:11-14)
Ascultă ediția audio aici.
Într-o discuție cu băieții noștri despre tentația Evei de a mânca din fructul oprit, mezinul ne-a pus următoarea întrebare:
— De ce nu a lăsat-o Dumnezeu să mănânce din acel pom?
Încercând să-i explicăm unui copil de șase ani, i-am dat următorul exemplu:
— Este ca atunci când noi te rugăm să nu folosești foarfeca decât în prezența noastră, pentru a nu se întâmpla ceva rău. E vorba de ascultare. Tu poți, nu-i așa?
În după-amiaza acelei zile, soția a găsit o mare parte din colțul lenjeriei de pat tăiată cu foarfeca, punctul culminant fiind descoperirea unei tăieturi în perdea.
A urmat în mod firesc întrebarea:
— Ce ai făcut?
Știți care a fost răspunsul?
— Am vrut să văd cum este.
Băiatul cel mare, asistând la discuția noastră și făcând o paralelă la subiectul biblic de la „altarul de dimineață”, mi-a spus:
— Dacă nu-l atenționai, nu tăia! Dacă Dumnezeu nu-i punea Evei interdicția, poate nu ar fi tentat-o, a continuat el.
Tocmai aceasta este ascultarea. Să știi ce așteaptă Dumnezeu de la tine și să îți dorești să împlinești. Viața ta nu va fi neapărat impecabilă, fără greșeală, dar cel puțin știi care este ținta pe care trebuie să o atingi și te asiguri că ai de partea ta sprijinul divin.
Ce înseamnă să ai poruncile în inima ta? Să le cunoști, să știi care este limita și să te oprești. Nu de frică, nu de teama de ceea ce ar putea urma, ci pentru că așa a zis Tata. Iar El știe cel mai bine. Asta nu ne transformă în roboți teleghidați, ci în copii ai lui Dumnezeu. Poruncile nu pun în jurul nostru un „zid al restricțiilor”, ci un „zid de protecție”.
Doamne, ajută-mă să Te ascult și să Te cred pe cuvânt! Doamne, pune un zid de protecție în jurul copiilor și tinerilor care sunt în jurul nostru!
Provocare:
Oprește-te câteva clipe și caută să răspunzi la următoarea întrebare: Sunt poruncile Domnului și în inima ta?
Geo Mogheri
Conferința Transilvania de Sud