Mi-ar plăcea ca biserica mea să (mă) cunoască

„Și să-L cunosc pe El și puterea învierii Lui și părtășia suferințelor Lui și să mă fac asemenea cu moartea Lui.” (Filipeni 3:10)

Ascultă ediția audio aici.

„Pentru ca noi să putem cunoaște îndeaproape caracterul și viața Sa divină, Domnul Hristos a preluat natura noastră și a trăit printre noi ca om. Divinitatea s-a dezvăluit în natura umană, slava nevăzută, în forma omenească vizibilă. Astfel, oamenii au putut învăța despre lucruri necunoscute prin intermediul celor cunoscute” (PDH, p. 7).

Pentru a cunoaște un om, trebuie să cunoaștem Omul. Dumnezeu S-a limitat și S-a dezbrăcat de haina divină pentru ca noi să-L cunoaștem. Altă cale nu a existat. La fel cum nu a existat altă cale prin care omul să fie salvat. În acest punct a început aventura cunoașterii lui Dumnezeu de către om.

Deseori ne limităm la o cunoaștere superficială a celor din jur și ne mulțumim cu puțin. În biserică găsim oameni cu preocupări și vârste diferite, însă același Duh ne unește pe toți sub acoperișul aceleiași biserici. În numeroase ocazii am auzit (pe bună dreptate) expresii precum: tinerii care fac gălăgie, copiii care plâng în spate,exploratorii care aleargă prin hol. M-am întrebat dacă este suficient să știm doar atât despre cei mici. Acest tip de cunoaștere sumară seamănă cu zicerile (poreclele) din satele românești care s-au transformat treptat în nume de familie: A Ioanei, A Mariei etc. Dacă ne gândim la Ion Creangă, el era știut în Humulești ca Nică al lui Ștefan a Petrei; doar atât se știa despre el și, eventual, câte o năzbâtie.

Nu este suficient să cunoști doar numele, ci și caracterul unei persoane. În Scriptură, de cele mai multe ori, numele și caracterul sunt echivalente. „Domnul Isus căuta o cale de a ajunge la fiecare inimă. […] [El] reușea […] să ajungă la inima unor ascultători diferiți” (PDH, p. 10). Cunoscându-L pe El, ajungem să ne cunoaștem pe noi înșine și să-i cunoaștem mai bine și pe cei din jur.

Roagă-te pentru un tânăr pe care îl cunoști deja!

Provocare:

Ia-ți timp să stai de vorbă cu un tânăr pe care nu-l cunoști!

Mihai Miron
Conferința Transilvania de Sud

 

Rămâi TÂNĂR! Urmează-Mă!
Rămâi TÂNĂR! Urmează-Mă!
Cât de bine ar fi dacă avantajele pe care le are fiecare vârstă ar fi puse împreună la lucru! Atunci, familia adventistă ar avea un impact semnificativ în societatea românească și în lume. Misiunea divină pentru zilele din urmă este ca inima părinților să se întoarcă spre copii și inima copiilor să fie în armonie cu a părinților lor (Maleahi 4:6). Așa vom putea pregăti calea pentru venirea Domnului Isus Hristos și nu vom obosi, pentru că „omul nostru dinăuntru se înnoiește” în fiecare zi de har.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor