„Căci, după cum într-un trup avem mai multe mădulare, și mădularele n-au toate aceeași slujbă, tot așa și noi, care suntem mulți, alcătuim un singur trup în Hristos, dar fiecare în parte suntem mădulare unii altora.” (Romani 12:4,5)
Ascultă ediția audio aici.
Unitatea mântuirii, în zilele primilor ucenici, a devenit realitate prin prezența Duhului Sfânt coborât din cer. Ei au constituit un trup pe pământ, un corp vizibil, recunoscut de Dumnezeu, căruia i se adăugau toți cei pe care El îi chema la cunoașterea Lui, călăuziți de Duhul Sfânt, care lucra în inimile lor. Unitatea trupului a fost recunoscută de credincioși și realitatea ei a fost vizibilă tuturor.
Trupul are nevoie să fie îngrijit. Această îngrijire se face prin intermediul diverselor părți ale corpului, adică noi, căci fiecăruia din noi harul i-a fost dat după măsura darului lui Hristos (Efeseni 4:7). Deoarece nevoile sunt diferite, și slujirea este diferită. Dar toate pornesc de la Cap, toate depind de El. Ce har minunat! Deci nu oamenilor li s-a încredințat grija pentru trupul lui Hristos, cu toate că ei sunt folosiți ca unelte binecuvântate, ci Hristos Însuși are această responsabilitate.
Felul în care Duhul Sfânt dă darurile harului Său nu este prin concentrare, prin unirea tuturor darurilor într-o singură persoană, ci prin împărțire în sensul cel mai larg al cuvântului: El dă multora, tuturor, unuia într-un fel, altuia în alt fel. Căci „dacă toate ar fi un singur mădular, unde ar fi trupul? Fapt este că sunt mai multe mădulare, dar un singur trup. […] Căci, după cum trupul este unul și are multe mădulare și după cum toate mădularele trupului, măcar că sunt mai multe, sunt un singur trup, tot așa este și Hristos” (1 Corinteni 12:19,20,12).
Așadar, trupul este unul singur, pe când părțile lui sunt multe. Dar oricât de multe ar fi ele și oricât de diferite ar fi chemarea și rolul lor, unitatea trupului nu are de suferit din cauza aceasta. Dimpotrivă, cât de frumoasă și de armonioasă este mișcarea unui om la care fiecare parte a trupului este crescută corect și își ocupă locul și rolul în trup potrivit cu voia Creatorului!
Fie ca rugăciunea apostolului să se împlinească cu privire la noi și cu privire la frații și surorile noastre: „Domnul să vă facă să creșteți tot mai mult în dragoste unii față de alții și față de toți” (1 Tesaloniceni 3:12)!
Provocare:
Roagă-te astăzi pentru diaconii și diaconesele din biserica ta!
Andrei Dință
Conferința Transilvania de Nord
