Vița cea vie

    Eu sunt Vița, voi sunteți mlădițele. Cine rămâne în Mine și în cine rămân Eu aduce multă roadă, căci, despărțiți de Mine, nu puteți face nimic. Ioan 15:5

    Ascultă ediția audio aici.

    Am văzut adesea că urmașii Domnului neglijează rugăciunea, și în special rugăciunea personală, mult prea mult; că mulți nu-și manifestă credința, pe care au datoria și privilegiul să o manifeste, așteptând adesea după simțăminte pe care numai credința le poate aduce. Simțămintele nu sunt credință; cele două sunt elemente distincte. Credința este partea noastră de făcut, iar simțămintele de bucurie și binecuvântarea sunt partea pe care să o dea Dumnezeu. Harul lui Dumnezeu vine în suflet prin intermediul credinței vii, iar această credință stă în puterea noastră să o exercităm.

    Credința adevărată se bazează pe binecuvântarea promisă și cere împlinirea ei înainte să fie înțeleasă și simțită. Noi trebuie să ne înălțăm cererile în credință dincolo de a doua perdea (a sanctuarului), să ne lăsăm credința să se prindă de binecuvântarea promisă și să o cerem în dreptul nostru. „Orice lucru veți cere, când vă rugați, să credeți că l-ați și primit, și-l veți avea” (Marcu 11:24). Aceasta este credința, adevărata credință, să credem că primim binecuvântarea înainte de a o conștientiza. Când binecuvântarea promisă este conștientizată și ne bucurăm de ea, credința este înghițită. Dar mulți presupun că vor avea mai multă credință când vor avea parte mai mult de Duhul Sfânt și că nu pot avea credință numai dacă simt puterea Duhului Sfânt. Unii ca aceștia confundă credința cu binecuvântarea pe care o aduce credința.

    Cel mai bun moment de a ne exercita credința este atunci când ne simțim părăsiți de Duhul Sfânt. Atunci când norii de întuneric par să se îngrămădească asupra minții, este timpul să lăsăm credința vie să străpungă întunericul și să împrăștie norii.

    Credința se bazează pe promisiunile conținute în Cuvântul lui Dumnezeu și numai aceia care ascultă acest Cuvânt pot pretinde glorioasele promisiuni. (…) Noi trebuie să avem mai multă rugăciune personală. Hristos este Vița și noi suntem mlădițele. Și, dacă vrem să creștem și să înflorim, trebuie să ne tragem continuu seva și hrana din Vița cea vie, pentru că, despărțiți de Viță, nu avem nicio putere. – Christian Experience and Teachings of Ellen G. White, pp. 126, 127

    Gândesc mai departe

    Dacă credința este canalul prin care simțămintele de siguranță ne parvin, cum mi-aș putea reorienta viața pentru a nu mai lua decizii bazate pe emoții, ci pe credința în promisiunile lui Dumnezeu?

    Isus, nume mai presus de orice nume
    Acest devoțional îți va face cunoștință cu Isus, în cazul în care nu L-ai întâlnit deja pe Cel care Și-a dat viața pentru tine. Dacă deja ai simțit atingerea iubitoare a Mântuitorului, avem certitudinea că această lectură zilnică îți va îmbogăți relația cu El. Faptul de a-L face cunoscut a fost marele puls al vieții și lucrării lui Ellen White. Rugăciunea noastră este ca această moștenire să fie transmisă mai departe prin intermediul tău, până când toți Îl vom striga pe nume pe Isus - nume mai presus de orice nume.

    Din aceeași categorie

    Împărat al cerului

    Hristos a vorbit cu o putere care i-a zguduit pe oameni ca o furtună puternică. „Este scris: «Casa Mea se va chema o casă de rugăciune», dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.” Glasul Lui a sunat ca o trâmbiță în Templu. GÂNDESC MAI DEPARTE Când am simțit și eu indignarea sfântă manifestată de Isus în Templu?

    Cel existent prin Sine însuși

    Prin măsurile luate de Dumnezeu pentru a pune o jertfă în locul lui Isaac se afirmă că niciun om nu poate face ispășire pentru sine. Sistemul păgân de jertfe era total inacceptabil la Dumnezeu. Numai Fiul lui Dumnezeu poate să poarte vinovăția lumii. GÂNDESC MAI DEPARTE Isus a văzut toate nevoile mele înainte de facerea lumii. Cum I-aș putea mulțumi astăzi pentru că m-a iubit de la întemeierea lumii?

    Mare-Preot

    Devoțiunea față de Dumnezeu și un spirit de sacrificiu au fost primele cerințe necesare în pregătirea unei locuințe pentru Cel Preaînalt. GÂNDESC MAI DEPARTE Există ceva ce se întâmplă în biserica mea și îmi motivează inima să dăruiesc?

    Cel mai bun prieten

    Dacă cei care se declară creștini Îl iubesc pe Isus mai mult decât iubesc lumea vor fi încântați să vorbească despre El, cel mai bun Prieten al lor, asupra căruia își manifestă cea mai adâncă afecțiune. GÂNDESC MAI DEPARTE Este Isus cel mai bun prieten al meu? Dacă m-ar urmări cineva, m-ar auzi vorbind despre El mai mult decât vorbesc despre prietenii mei pământeni?

    Publicate astăzi

    Ridică-te și mergi mai departe!

    Nu renunța niciodată la a-L urma pe Hristos pentru că ai căzut. Nu există creștin care să nu se fi împiedicat vreodată. Adevărații creștini sunt cei care se ridică și merg mai departe.

    De ce cântă păsările din colivie

    Poate în colivia acestei lumi este întuneric, dar eu încă am un cântec pe care trebuie să îl cânt și îl voi cânta. Sper ca acest lucru să te inspire fie să îți găsești vocea, fie să o eliberezi.

    Împărat al cerului

    Hristos a vorbit cu o putere care i-a zguduit pe oameni ca o furtună puternică. „Este scris: «Casa Mea se va chema o casă de rugăciune», dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.” Glasul Lui a sunat ca o trâmbiță în Templu. GÂNDESC MAI DEPARTE Când am simțit și eu indignarea sfântă manifestată de Isus în Templu?

    A mennyei örökség

    „Romolhatatlan, szeplőtelen és hervadhatatlan örökségre, amely a mennyekben van fenntartva számunkra.” (1Pt 1:4)Krisztus éppen tanított,...

    Cine Ești ?

    Atunci i-au zis: „Dar cine ești? Ca să dăm un răspuns celor ce ne-au trimis....