Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine, neținându-le în socoteală păcatele lor și ne-a încredințat nouă propovăduirea acestei împăcări.
2 Corinteni 5:19
Deși a pus capăt legii simbolurilor și prefigurărilor, moartea Mântuitorului nu a diminuat câtuși de puțin obligativitatea Legii morale. Dimpotrivă, însuși faptul că a fost necesar ca Hristos să moară ca să poată face ispășire pentru călcarea acelei Legi dovedește că ea este imuabilă, neschimbătoare.
Aceia care pretind că Domnul Hristos a venit pentru a desființa Legea lui Dumnezeu și pentru a înlătura Vechiul Testament consideră că era iudaică a fost o eră de întunecime și că religia iudaică era constituită numai din forme și ceremonii. Dar părerea aceasta este greșită. În toate paginile istoriei sacre, unde sunt consemnate raporturile lui Dumnezeu cu poporul Său ales, sunt urme vii ale marelui EU SUNT. Niciodată Dumnezeu n-a oferit fiilor oamenilor manifestări mai evidente ale puterii și slavei Sale ca atunci când a fost recunoscut drept singurul conducător al poporului Israel și i-a dat poporului Său Legea. Acolo se aflau sceptrul ținut de nicio mână de om și faptele deosebit de mari ale Împăratului nevăzut al lui Israel, care erau nespus de grandioase și de înspăimântătoare.
În toate aceste revelații ale prezenței divine, slava lui Dumnezeu s-a manifestat prin Domnul Hristos. Nu numai la venirea Sa, ci de-a lungul secolelor de după căderea omului și rostirea promisiunii răscumpărării: „Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine” (2 Corinteni 5:19). Domnul Hristos a fost Temelia și Centrul sistemului de jertfe, atât în vremea patriarhilor, cât și în epoca iudaică. De la căderea în păcat a primilor noștri părinți n-au mai fost legături directe între Dumnezeu și om.
Tatăl a dat lumea în mâinile Domnului Hristos ca, prin lucrarea Sa de mijlocire, să-l poată salva pe om și să apere și să îndreptățească autoritatea și sfințenia Legii lui Dumnezeu. Toate legăturile dintre cer și omenirea căzută s-au realizat prin Domnul Hristos. Fiul lui Dumnezeu a fost Acela care le-a făcut primilor noștri părinți promisiunea răscumpărării. El li S-a descoperit patriarhilor. Adam, Noe, Avraam, Isaac, Iacov și Moise au înțeles Evanghelia. (Patriarhi și profeți, pp. 365, 366)
Dacă Dumnezeu, cu atâta grijă, a luat măsuri pentru salvarea mea, împăcându-mă cu Sine prin Isus Hristos, ce aș putea să fac eu pentru a fi sigur că nu ratez o mântuire atât de mare?
