Dar Isus le-a răspuns: „Tatăl Meu lucrează până acum și Eu, de asemenea, lucrez.”
Ioan 5:17
Oamenii fac ca înaintarea adevărului să fie de zece ori mai dificilă decât este în realitate, deoarece încearcă să preia lucrarea lui Dumnezeu din mâinile Sale în mâinile lor limitate. Ei cred că trebuie să inventeze în permanență ceva pentru a-i determina pe alții să facă ceea ce ei cred că respectivii ar trebui să facă. Timpul folosit în felul acesta nu face decât să complice lucrarea, pentru că Marele Lucrător este lăsat pe dinafară chiar când vine vorba de îngrijirea propriei Lui moșteniri. Unii își asumă sarcina de a corecta defectele de caracter ale altora și sfârșesc prin a le înrăutăți. Asemenea oameni ar face mai bine să-L lase pe Dumnezeu să-Și facă lucrarea, deoarece nu-i consideră pe ei capabili să remodeleze caracterul altora.
Nu au nevoie de altceva decât să fie umpluți de spiritul lui Hristos. Dacă se bazează pe puterea Sa, ei vor fi împăcați cu El și, în felul acesta, se vor afla pe calea cea bună a împăcării cu tovarășii lor de lucrare. Cu cât slujitorul omenesc va avea, în atitudinea și caracterul lui, mai puțin din umilința și blândețea lui Hristos, cu atât mai mult va vedea perfecțiune în metodele proprii și imperfecțiune în metodele altora. Singura posibilitate de a fi în siguranță este să veghem în rugăciune și să ne sfătuim unii cu alții, având încredere că Dumnezeu îi va păzi pe frații noștri în același fel în care ne păzește pe noi, pentru că El nu face deosebire între oameni. Dacă vom fi niște elevi conștiincioși și împlinitori ai cuvintelor Sale, Dumnezeu va lucra pentru noi.
Dar când lucrătorii manifestă atât de evident faptul că desconsideră porunca explicită a Domnului Hristos de a ne iubi unii pe alții așa cum ne-a iubit El, cum ne putem aștepta ca frații să respecte poruncile unor oameni limitați și regulile și îndrumările lor precise cu privire la modul în care trebuie să lucreze fiecare? Înțelepciunea care ni se recomandă trebuie să fie supranaturală, altfel se va dovedi un doctor incapabil să vindece și care nu va face altceva decât să distrugă. Mai bine L-am căuta pe Dumnezeu cu toată inima noastră, renunțând la importanța proprie, „căci toți sunteți frați”. (Mărturii pentru predicatori și slujitorii Evangheliei, pp. 191, 192)
Ce să fac atunci când mă frustrează lipsa de creștere spirituală și de schimbare în viața celor pentru care lucrez?