Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca să știți cum trebuie să răspundeți fiecăruia.
Coloseni 4:6
Ascultă ediția audio aici.
Printr-un efort conștiincios, toți pot dobândi capacitatea de a citi inteligibil și de a vorbi într-o manieră clară și expresivă, pe un ton plin, limpede și armonios. În felul acesta ne putem spori într-o mare măsură eficiența ca lucrători pentru Hristos.
Fiecare creștin este chemat să le facă cunoscute altora bogățiile inepuizabile ale Domnului Hristos, prin urmare trebuie să caute să-și perfecționeze vorbirea. Fiecare creștin trebuie să prezinte Cuvântul lui Dumnezeu în așa fel încât să fie considerat de interes de către ascultători. Nu este în viziunea lui Dumnezeu ca slujitorii Săi umani să fie niște persoane nerafinate. Nu este voia Sa ca omul să deprecieze sau să degradeze șuvoiul ceresc revărsat în lume prin intermediul lui.
Trebuie să privim la Domnul Isus, Modelul nostru perfect. Să ne rugăm pentru ajutorul Duhului Sfânt și, prin puterea Lui, să căutăm să ne dezvoltăm fiecare capacitate pentru a realiza o lucrare desăvârșită.
Acest fapt este valabil mai ales pentru cei chemați să slujească în domeniul activităților publice. Fiecare pastor și fiecare profesor trebuie să-și aducă aminte în permanență că ei le prezintă oamenilor un mesaj cu mize eterne. Adevărul rostit va fi o mărturie în dreptul lor în marea zi a răsplătirii finale. Iar în cazul unora, modul în care le este prezentat mesajul va decide dacă îl vor accepta sau dacă îl vor respinge. Prin urmare, rostiți cuvintele în așa fel încât să facă apel la inteligență și să impresioneze inima! Trebuie să vorbiți rar, solemn și clar și în același timp cu ardoarea pe care o impune importanța mesajului.
Cultivarea și folosirea corespunzătoare a talentului vorbirii sunt importante în fiecare domeniu al activității creștine. Vorbirea face parte din viața familiei și din toate interacțiunile cu cei din jur. Trebuie să ne obișnuim să vorbim pe un ton plăcut, să folosim un limbaj corect și curat și să rostim cuvinte amabile și binevoitoare. Cuvintele cordiale și agreabile sunt ca roua și torentele înviorătoare pentru suflet. Sfânta Scriptură spune despre Domnul Hristos că harul era turnat pe buzele Sale ca să poată ști cum „să învioreze cu vorba pe cel doborât de întristare” (Psalmii 45:2; Isaia 50:4). (Parabolele Domnului Hristos, pp. 335, 336)
Cum îmi folosește Dumnezeu vocea pentru a le oferi altora speranță și vindecare? Mi-am consacrat lui Dumnezeu darul vorbirii?
