PREAIUBIT


Și din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea.”
Matei 3:17

Ascultă ediția audio aici.

Cei care se gândesc – dacă se gândesc – la consecințele grăbirii sau împiedicării răspândirii Evangheliei le raportează la ei înșiși și la lume. Puțini le raportează la Dumnezeu. Puțini se gândesc la suferința pe care păcatul I-a provocat-o Creatorului nostru. În agonia lui Hristos, tot cerul a suferit; însă acea suferință nu a început și nici nu s-a sfârșit odată cu manifestarea Lui în trup de om. Crucea dezvăluie simțurilor noastre tocite suferința pe care păcatul, chiar de la apariție, a produs-o în inima lui Dumnezeu. Orice îndepărtare de la ce este drept, orice faptă de cruzime, orice eșec al omenirii de a atinge idealul Său Îi provoacă durere. Când au venit asupra israeliților calamitățile care erau rezultatul clar al despărțirii lor de Dumnezeu – subjugare de către dușmani, acte de cruzime și moarte –, Scriptura spune că „sufletul Său s-a mâhnit de nefericirea lui Israel” (Judecătorii 10:16, BTF). „În tot ce au suferit, a suferit împreună cu ei, (…) i-a ridicat și i-a purtat în toate zilele din vechime” (Isaia 63:9, NTR).

Duhul Său „mijlocește pentru noi cu suspine negrăite” (Romani 8:26). Pentru că „toată firea suspină și suferă durerile nașterii” (Romani 8:22), inima infinitului Tată este chinuită de milă. Lumea noastră este o imensă leprozerie, o scenă a suferinței pe care nicio peniță nu o poate descrie, o nefericire asupra căreia nu îndrăznim nici măcar să zăbovim cu gândul. Dacă am vedea-o așa cum este în realitate, povara ar fi colosală. Totuși Dumnezeu o simte. Pentru a distruge păcatul și consecințele lui, El L-a dat pe Preaiubitul Săuși a făcut posibil ca noi, prin cooperare cu El, să putem pune capăt acestei scene a nenorocirii. „Evanghelia aceasta a Împărăției va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârșitul” (Matei 24:14). (Educație, pp. 263, 264)

Când a străpuns atmosfera în acea zi pentru a declara că Isus este Fiul Său preaiubit în care Își găsește plăcerea, Dumnezeu știa ce Îl aștepta pe Isus – o viață de suferință și moarte. După cum notează Ellen White, tot cerul suferea împreună cu Isus. Dacă aș fi fost în ceruri în timp ce Isus suferea pe pământ pentru a salva din păcat omenirea căzută, ce aș fi spus sau aș fi făcut pentru a-L mângâia pe Dumnezeu Tatăl?

 

Isus, nume mai presus de orice nume
Isus, nume mai presus de orice nume
Acest devoțional îți va face cunoștință cu Isus, în cazul în care nu L-ai întâlnit deja pe Cel care Și-a dat viața pentru tine. Dacă deja ai simțit atingerea iubitoare a Mântuitorului, avem certitudinea că această lectură zilnică îți va îmbogăți relația cu El. Faptul de a-L face cunoscut a fost marele puls al vieții și lucrării lui Ellen White. Rugăciunea noastră este ca această moștenire să fie transmisă mai departe prin intermediul tău, până când toți Îl vom striga pe nume pe Isus - nume mai presus de orice nume.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor