Eu pentru aceasta M-am născut și am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr.
Ioan 18:37
Ascultă ediția audio aici.
Hristos a fost cel mai mare educator pe care lumea L-a cunoscut vreodată. El a venit pe acest pământ ca să răspândească razele strălucitoare ale adevărului, pentru ca oamenii să poată deveni adecvați pentru cer. „Eu pentru aceasta M-am născut și am venit în lume“, declară El, „ca să mărturisesc despre adevăr“ (Ioan 18:37). El a venit pentru a ne dezvălui caracterul Tatălui, pentru ca oamenii să poată fi conduși spre închinare înaintea Lui, în spirit și în adevăr.
Era cunoscută în cer nevoia omului de un învățător divin. Ființele umane, căzute și înrobite de Satana, au trezit mila și empatia lui Dumnezeu, iar când vremea s-a împlinit, El L-a trimis pe Fiul Său. Cel desemnat în consiliile cerului a venit pe pământ ca învățător al omului. Abundenta bunăvoință a lui Dumnezeu L-a oferit pe Isus lumii și, pentru a împlini nevoile naturii umane, El a luat asupra Sa natura umană. Spre uimirea oștirii cerești, Cuvântul veșnic a venit în această lume ca un prunc neajutorat. În totalitate pregătit, El a părăsit curțile împărătești și, în chip tainic, S-a înrudit cu ființele umane căzute. (…)
Când Și-a părăsit înalta poziție de conducere, Isus ar fi putut lua orice natură ar fi vrut. Dar măreția și rangul nu au însemnat nimic pentru El și astfel a ales cea mai umilă condiție. În viața Sa n-a fost loc pentru confort, lux ori satisfacere de sine. Adevărul de origine cerească trebuia să fie tema Lui. El avea de semănat adevărul în lume (…).
Faptul că, în timpul copilăriei, Isus a crescut în înțelepciune și a fost plăcut înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor nu era ceva de mirat, pentru că era în conformitate cu chemarea Sa divină ca talentele să I se dezvolte și capacitățile să I se întărească. El nu a căutat educația în școlile „rabinilor“, pentru că Dumnezeu era învățătorul Său. Pe măsură ce Se maturiza, El continua să crească în înțelepciune. Conștiincios, Se dedica studiului Scripturilor, știind că erau pline de o învățătură inestimabilă. Isus era devotat în îndeplinirea datoriilor gospodărești și primele ore ale dimineții, în loc să le petreacă în pat, adeseori Îl găseau într-un loc retras, cercetând Scripturile și rugându-Se Tatălui ceresc. (Sfaturi pentru părinți, educatori și elevi, pp. 259, 260)
Dacă Isus era Cuvântul cel veșnic, de ce a trebuit El să mai studieze Scripturile?
