Domnul este îndurător și milostiv, îndelung răbdător și bogat în bunătate.
Psalmii 103:8
Ascultă ediția audio aici.
Dumnezeu Și-a făcut partea de lucrare pentru salvarea oamenilor și acum El cheamă biserica la colaborare. Există sângele lui Hristos, cuvântul adevărului, Duhul Sfânt și sunt suflete care pier. Fiecare urmaș al lui Hristos are o parte de făcut în misiunea de a-i face pe oameni să accepte binecuvântările pe care Cerul le-a pregătit. Să ne examinăm atent să vedem dacă am realizat această lucrare! Să ne evaluăm motivele și acțiunile! Nu-i așa că sunt multe imagini neplăcute care atârnă pe holurile memoriei? (…)
Nu-i așa că Hristos și dragostea Sa au fost eliminate din viață până când o formă mecanică a luat locul slujirii din inimă? Unde este licărirea sufletului pe care o aveați cândva la pronunțarea numelui lui Isus? În prospețimea dedicării voastre de la început, câtă fervoare avea dragostea voastră pentru suflete! Cu cât entuziasm căutați să le prezentați iubirea Mântuitorului! Absența iubirii v-a făcut să fiți reci, critici și chițibușari. Încercați să vă reveniți și apoi acționați să aduceți suflete la Hristos! Dacă refuzați să faceți acest lucru, alții, care au avut mai puțină lumină și experiență și mai puține ocazii, vor veni și vă vor lua locul, aducând la îndeplinire ceea ce voi ați neglijat, pentru că trebuie făcută această lucrare de salvare a celor ispitiți, încercați și care pier. Hristos îi oferă bisericii Sale ocazia de a sluji. Cine este gata să o accepte?
Dumnezeu nu a fost nepăsător față de faptele bune și dăruirea de sine ale bisericii din trecut. Toate sunt consemnate sus. Dar acestea nu sunt suficiente. Ele nu vor salva biserica atunci când încetează să-și îndeplinească misiunea. Dacă neglijența și indiferența crasă manifestate în trecut nu vor înceta, biserica, în loc să meargă din putere în putere, va continua să degenereze în slăbiciune și formalism. (…)
Fraților, lămpile voastre vor pâlpâi și apoi se vor stinge, până când se vor cufunda în întuneric dacă nu veți face eforturi hotărâte de reformă! „Adu-ți aminte de unde ai căzut, pocăiește-te și întoarce-te la faptele tale dintâi” (Apocalipsa 2:5). Ocazia apărută acum poate fi scurtă. Dacă această perioadă de har și pocăință trece nefolosită, vine avertizarea: „Voi veni la tine și-ți voi lua sfeșnicul din locul lui” (2:5). Aceste cuvinte sunt rostite de către Cel Indulgent și Îndelung Răbdător. (Review and Herald, 30 noiembrie 1886)
Mai sunt eu entuziasmat de Mântuitorul meu și de a-i vedea salvați pe cei pierduți?
