Când strigă cei fără prihană, Dumnezeu aude și-i scapă din toate necazurile lor.
Psalmii 34:17
Ascultă ediția audio aici.
Când Mântuitorul Și-a început lucrarea de slujire, concepția populară despre Mesia și despre lucrarea Lui era de așa natură încât poporul era cu totul nepregătit să-L accepte. Spiritul adevăratei devoțiuni se pierduse în tradiție și în formalism, iar profețiile erau interpretate sub influența inimii mândre și iubitoare de lume. Evreii așteptau venirea lui Mesia nu ca un salvator din păcat, ci ca un mare prinț care urma să aducă toate națiunile sub conducerea supremă a Leului din seminția lui Iuda. În van căutase Ioan Botezătorul să-i cheme la pocăință cu puterea pătrunzătoare a profeților din vechime. În van Îl indicase el pe Isus, pe malul Iordanului, ca Mielul lui Dumnezeu care îndepărtează păcatul lumii. Dumnezeu Se străduise să le îndrume gândurile spre profeția lui Isaia cu privire la un Mântuitor care suferă, dar ei nu au fost dispuși să asculte.
Dacă învățătorii și conducătorii din Israel s-ar fi supus harului Său transformator, Domnul Isus i-ar fi făcut ambasadorii Lui între oameni. În Iudeea fusese proclamată prima venire a Împărăției și chemarea la pocăință. Prin alungarea profanatorilor din Templu, Domnul Isus Și-a anunțat misiunea în calitate de Mesia – Cel care va curăța templul sufletului de pata păcatului și va face din poporul Său un templu sfânt pentru Domnul. Dar conducătorii evrei nu au fost dispuși să se umilească pentru a-L accepta pe Învățătorul umil din Nazaret. La cea de a doua călătorie a Sa în Ierusalim, Domnul Isus a fost somat să se prezinte în fața sinedriului și numai frica de popor i-a determinat pe acei demnitari să nu încerce să-I ia viața. După aceea, Domnul a părăsit Iudeea și a început să lucreze în Galileea.
Activitatea Lui în Galileea a continuat mai multe luni, până la rostirea Predicii de pe Munte. Mesajul pe care îl prezentase de-a lungul țării, că „Împărăția cerului este aproape” (Matei 4:17), captivase atenția oamenilor din toate categoriile sociale, înflăcărând și mai mult speranțele lor ambițioase. Faima noului Învățător ajunsese până dincolo de granițele Palestinei și, în ciuda atitudinii conducătorilor, era larg răspândită ideea că El ar putea fi Eliberatorul mult așteptat. (Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pp. 1–3)
Tânjesc eu după ziua când Isus mă va scoate din prezența păcatului?
