Tu ești Petru, și pe această piatră voi zidi Biserica Mea, și porțile Locuinței morților nu o vor birui.
Matei 16:18
Ascultă ediția audio aici.
Cuvântul „Petru” înseamnă „piatră” – o piatră care se rostogolește. Petru nu a fost stânca pe care a fost întemeiată biserica. Porțile iadului l-au înfrânt când L-a renegat pe Domnul Său cu jurământ. Biserica a fost clădită pe Acela pe care nu-L putea birui Locuința morților.
Cu sute de ani înainte de venirea Mântuitorului, Moise îi îndreptase pe oameni către Stânca mântuirii lui Israel. Psalmistul cântase despre „Stânca puterii mele”. Isaia a scris: „Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată, pun ca temelie în Sion o piatră încercată, o piatră de preț, piatră din capul unghiului clădirii, temelie puternică»” (Deuteronomul 32:4; Psalmii 62:7; Isaia 28:16). Petru însuși, scriind prin inspirație, aplică această profeție la Isus. El zice: „Dacă ați gustat în adevăr că bun este Domnul. Apropiați-vă de El, piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă și scumpă înaintea lui Dumnezeu. Şi voi, ca niște pietre vii, sunteți zidiți ca să fiți o casă duhovnicească” (1 Petru 2:3-5).
„Nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă și care este Isus” (1 Corinteni 3:11). „Pe această piatră”, a zis Isus, „voi zidi Biserica Mea.” În prezența lui Dumnezeu și a tuturor inteligențelor cerești, în prezența armatei nevăzute a iadului, Hristos Și-a întemeiat biserica pe Stânca cea vie. Stânca aceasta este El Însuși – corpul Său, frânt și zdrobit pentru noi. Porțile Locuinței morților nu pot să biruie o biserică ridicată pe această temelie.
Cât de slabă părea biserica în vremea când Hristos rostea aceste cuvinte! Era numai o mână de credincioși, împotriva cărora urma să se îndrepte toată puterea demonilor și a oamenilor răi; cu toate acestea, urmașii lui Hristos nu trebuiau să se teamă. Zidiți pe Stânca puterii lor, ei nu puteau să fie doborâți.
Timp de șase mii de ani, credința s-a întemeiat pe Hristos. Timp de șase mii de ani, torentele și furtunile mâniei satanice au lovit în Stânca mântuirii noastre, dar ea a stat neclintită.
Petru exprimase adevărul care constituie temelia credinței bisericii și Isus l-a onorat acum ca pe un reprezentant al întregului corp al celor ce cred. (Hristos, Lumina lumii/Viața lui Iisus, p. 413)
Ce responsabilitate am să-L ajut pe Hristos la susținerea și ocrotirea bisericii Sale?