Împăratul a zis: „Nu mai este nimeni din casa lui Saul ca să mă port cu el cu o bunătate ca bunătatea lui Dumnezeu?” Și Țiba a răspuns împăratului: „Mai este un fiu al lui Ionatan, olog de picioare.”
2 Samuel 9:3
Ascultă ediția audio aici.
Trecuseră mai mulți de ani de când David se urcase pe tronul lui Israel. Era una dintre acele zile când împăratul își număra binecuvântările și se simțea copleșit de bunătatea lui Dumnezeu manifestată față de el. Regatul lui Israel era în siguranță și fără vreo amenințare din partea vrăjmașilor, iar David, cu firea lui generoasă, manifesta dorința de a face un gest nobil în memoria lui Ionatan.
Prietenul său Ionatan murise împreună cu tatăl său, Saul, în lupta de pe muntele Ghilboa. Mefiboșet, fiul lui Ionatan, avea atunci doar cinci ani și o întâmplare nefericită făcuse ca acesta să devină olog chiar în ziua morții tatălui său. Timpul trecuse, dar David nu uitase marea sa prietenie cu Ionatan, iar acum dorea să arate bunăvoință față de casa vrăjmașului său căzut, Saul, nu doar datorită memoriei prietenului său Ionatan ci, mai cu seamă, datorită bunătății lui Dumnezeu, acea bunătatea insuflată de Dumnezeu, pe care El o exercită în mod constant față de fiii oamenilor.
Aflând că „mai este un fiu”, într-o localitate la răsărit de Iordan, David poruncește să fie adus în Ierusalim și îi oferă acestuia o cinste specială, aceea de a mânca la masa împăratului. El avea să fie tratat întocmai ca unul dintre fiii lui David. Îi înapoiază acestuia toate pământurile tatălui său, făcând un sacrificiu personal pentru ca Mefiboșet să poată avea tot ce îi aparținuse cândva lui Saul. Era un dar minunat, făcut dintr-un remarcabil spirit de generozitate față de cineva care nu se aștepta la un asemenea gest.
Viața acestui descendent al lui Saul a depins de atitudinea împăratului. Știai că și viața semenului tău depinde de atitudinea ta?… Oprește-te astăzi câteva clipe, privește înapoi peste timp, încearcă să-ți numeri binecuvântările și, meditând la bunătatea lui Dumnezeu, întreabă-te cum și față de cine ai putea să te porți astăzi cu o bunătate ca „bunătatea lui Dumnezeu”.
autor: Teofil Brînzan
