Rămâne dar o odihnă ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu.
Evrei 4:9
Ascultă ediția audio aici.
În perioada comunistă, autoritățile române s-au confruntat cu o problemă specifică Bisericii Adventiste – nefrecventarea cursurilor școlare sâmbăta de către elevii adventiști. Deși au folosit pentru rezolvarea acestei probleme cele mai variate metode de convingere și de constrângere a copiilor și a părinților, autoritățile n-au reușit să frângă pe deplin rezistența acestora. Aceasta a fost, de fapt, „marea problemă adventistă”, care a generat dificultăți serioase pe toate planurile.
Istoria Bisericii Adventiste în perioada comunistă este una cu eroi și cu înfrânți, cu eșecuri și cu biruințe, cu lumini și cu umbre – o istorie desfășurată pe mai multe planuri. Pe de o parte, este o istorie caracterizată de numeroase compromisuri în relația cu regimul comunist (conducere, pastori, membri laici), iar pe de altă parte, este o istorie a curajului și a rezistenței, a celor care au refuzat să fie îngenuncheați de regim. Deși comuniștii au obținut succese temporare, implementarea viziunii ateiste în rândul copiilor și tinerilor adventiști a fost un eșec total, pentru că aceștia au fost dispuși să suporte consecințele, să fie lăsați repetenți, să fie exmatriculați, să aibă nota scăzută la purtare, să fie bătuți și umiliți, fiind dispuși chiar să nu mai meargă la facultăți.
Trebuie să recunoaștem și că a existat o limită a înțelegerii nevoii de educație în rândul adventiștilor, o piedică ce a frânat elanul copiilor și al tinerilor în ce privește educația. A fost promovată foarte puternic doctrina revenirii lui Hristos și faptul că sfârșitul lumii este aproape. Astfel, mulți tineri au rămas doar cu studii gimnaziale, fiind orientați doar spre școlile în care învățarea de meserii le-ar fi asigurat sâmbăta liberă după angajare.
Reevaluează-ți astăzi poziția față de ziua de odihnă. Se pare că cele mai mari compromisuri față de porunca a patra nu se fac în vremuri grele, ci atunci când există toată libertatea de a rămâne lângă Dumnezeu. Te invit să faci din ziua de odihnă o desfătare, astfel încât generația tânără să descopere un spațiu-timp al împlinirilor, și nu al frustrărilor.
autor: Ciprian Ciurea