Nevasta sa i-a zis: „Tu rămâi neclintit în neprihănirea ta! Blestemă pe Dumnezeu, și mori!”
Iov 2:9
Ascultă ediția audio aici.
În viața de familie, zilele nu sunt totdeauna la fel. Acum lucrurile pot fi perfecte, iar peste câteva minute totul să se schimbe.
Când nenorociri mari se abat, omul caută sprijin. De obicei, încurajarea care are cel mai puternic impact vine din partea celor apropiați, din familie.
Textul de astăzi ne învață un „așa, nu!”. Ce a făcut soția lui Iov nu se numește încurajare în suferință. Iar Iov avea nevoie de ea! Amândoi treceau prin aceeași grea încercare, își pierduseră copiii și toate bunurile materiale. Pe deasupra, Iov avea și chinul durerilor fizice.
Acum, când scriu aceste rânduri, tocmai m-am întors dintr-o vizită făcută unui prieten care trece printr-un mare necaz. Copilul lui este în comă în urma unui accident rutier. Am mers împreună cu fratele lui să-l sprijinim. La întrebarea: „Cum ești?” a răspuns direct: „Sunt bine. Eu trebuie să fiu sprijin pentru ceilalți membri ai familiei.”
Am învățat un lucru important din atitudinea acestui om: chiar dacă tu ești în necaz și ai nevoie de încurajare, dacă te gândești la cei de lângă tine și îi pui deasupra nevoilor tale, treci mai ușor prin încercare. Și asta pentru că ai un scop care te desprinde de propria-ți suferință, iar efectele ei nocive vor fi mult mai mici.
Nevasta lui Iov gândea și acționa ghidată doar de efectele suferinței proprii. I-a fost afectată inclusiv credința în Acela care poate fi adevăratul sprijin. A fost copleșită! Cuvintele rostite către soțul ei ne arată rezultatul acestui lucru. Dacă nu știi să încurajezi, mai bine taci!
Chiar dacă necazurile te istovesc, gândește-te astăzi la cineva, poate din familie, care are nevoie de încurajare. Dă-i un telefon, scrie-i un mesaj sau vizitează-l. Îl ajuți pe el și te ajuți pe tine.
autor: Daniel Andrei
