Doamne, eu Îți cer ajutorul, și dimineața rugăciunea mea se înalță la Tine.
Psalmii 88:13
Ascultă ediția audio aici.
Îți prezint și azi vasul meu gol, pe care doresc să îl umpli cu prezența Ta, cu inspirația Ta, cu puterea Ta tămăduitoare pentru mine, și apoi, ca printr-un sistem de vase comunicante, și pentru cei din jurul meu. Fără liniștea reconfortantă a încuviințării Tale nu am putere să pășesc în niciun proiect, nu pot aborda niciun fel de necunoscut. Nici măcar al cazului clinic care vine la control a nu știu câta oară. Oricât de previzibile ar părea lucrurile, oricâte automatisme aș fi dobândit în exercitarea profesiei, a actului medical, oricâtă experiență aș fi acumulat de-a lungul anilor, fără ajutorul Tău nu mă pot aventura în nimic, nu-mi pot controla voința și nici situațiile care apar, oricât de ușor de gestionat ar părea acestea. De aceea, cel mai sănătos lucru pentru trup și pentru suflet este să-Ți cer Ție, nu altcuiva, ajutorul. Să fac aceasta dis-de-dimineață. Nu mai târziu. Nu în grabă și nu puțin. Cel mai măreț privilegiu al unui cadru medical, al omului în general, este dialogul cu Tine, rugăciunea. Neprețuită favoare! Vărsarea sufletului înaintea Ta. Clocotirea gândului reînnoit către înalt, curat și demn de gândit. De vorbă cu Tine. Îți cer ajutorul și constat înmărmurită că îmi dai de fiecare dată mai mult decât am cerut. Mai adecvat. Mai bun. Mai sănătos. Doar așa obținem și menținem viziunea echilibrată, sporul la lucru, siguranța, curajul de a acționa în cele ce sunt de îndeplinit în necunoscutul acestei zile. Fără ajutorul Tău nu avem putere nici pentru cele mai previzibile și banale obligații. De aceea ruga mea se înalță către Tine și Îți cer ajutorul. Îți cer ajutorul să nu-mi pun singură piedici, să nu mă las înșelată de aparențe și să mă bucur de fiecare sunet al naturii prin care îmi comunici ceva punctual despre harul Tău, mereu neobosit. Să trăiesc astfel și azi bucuria deplină a slujirii semenilor, preponderent a celor bolnavi.
autor: Lavinia Prisăcaru
