Au venit la Betsaida; au adus la Isus un orb și L-au rugat să Se atingă de el. Isus a luat pe orb de mână și l-a scos afară din sat; apoi i-a pus scuipat pe ochi, Și-a pus mâinile peste el și l-a întrebat: „Vezi ceva?”
Marcu 8:22,23
Ascultă ediția audio aici.
Definiția Organizației Mondiale a Sănătății pentru sănătate este bunăstarea completă, fizică, psihică și socială, nu doar absența bolii sau a handicapului.
De câte ori nu ne-am simțit prea obosiți, prea presați pentru a continua lucrul și am apelat la o cafea sau un energizant de origine mai ,,sănătoasăˮ, cum ar fi sucul de fructe natural, sau mai puțin sănătos, orbiți de oferta veacului acestuia, energizante care vin la pachet cu boli ale civilizației! Toate acestea biciuiesc un organism obosit să secrete cortizon și alți hormoni de stres, pentru a putea face față.
Un somn bun, urmat de hidratare, alimentare corectă și exercițiu fizic în prezența soarelui sunt prietenii noștri în păstrarea unui randament bun. Avem însă nevoie și de atingere. Un studiu din 2004 efectuat pe proaspetele mame a concluzionat că acelea care au oferit mai multă afecțiune prin atingeri cu interacțiune verbală și vizuală au fost protejate de a cădea în depresie postnatală.
Isus l-a luat de mână pe orb, ne ia și pe noi când suntem orbiți de lumea aceasta, ne dă sfaturile Sale pentru a ne călăuzi și atinge prin Cuvântul Său. Atingerea este un mod de comunicare a încrederii, a interesului și a dragostei. Nu doar pacienții sau cei care sunt în dificultate au nevoie de atingerea pe umăr a îngrijitorilor lor, indiferent că sunt veniți pentru o consultație sau sunt persoane cu boli de lungă durată, ci și prietenii, colegii, cei aproape de noi. Dar nevoia cea mai mare de atingerea cu un cuvânt bun și atingerea fizică este în familie. Acestea declanșează secreția hormonilor fericirii și ai apartenenței, dau curaj și vigoare celui căzut.
Să fim mai darnici în oferirea cuvintelor și a atingerilor potrivite în fiecare situație!
autor: Adriana Dinu
