Devoțional zilnic

Dumnezeu l-a asigurat pe Iacov că se află sub protecția divină în acest timp cât era plecat de acasă și că țara din care plecase în exil ca fugar avea să le fie dată lui și urmașilor lui.

Isaac și-a mângâiat tatăl asigurându-l că Dumnezeu l-a onorat acceptându-l ca jertfă și că, în această cerință, el nu a văzut mânia sau neplăcerea lui Dumnezeu, ci dovada specială că Dumnezeu îl iubea, prin faptul că i-a cerut să-i fie consacrat Lui prin jertfă.

„Ia pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care-l iubești, pe Isaac; du-te în țara Moria și adu-l ardere-de-tot acolo, pe un munte pe care ți-l voi spune.” (Geneza 22:2)

Avraam a fost chemat să iasă dintr-o familie idolatră și a fost desemnat de Dumnezeu să păstreze adevărul Său în mijlocul acelui veac idolatru, în care stricăciunea era tot mai mare.

Enoh, care s-a separat de lume și petrecea o mare parte din timpul său în rugăciune și comuniune cu Dumnezeu, îi reprezintă pe oamenii credincioși lui Dumnezeu din ultimele zile, care se vor separa de lume.

Dumnezeu Își va aduce aminte de cei neprihăniți, care se tem de El. Datorită Fiului Său scump, El îi va respecta, îi va onora și le va dărui viața veșnică. Însă pe cei nelegiuiți, care calcă în picioare autoritatea Sa, El îi va nimici de pe pământ și vor fi ca și când nu au existat niciodată.

Enoh a continuat să crească în cele cerești în timp ce comunica cu Dumnezeu. Fața lui radia de o lumină sfântă. Domnul îl iubea pe Enoh, pentru că el Îl urma cu credincioșie. El tânjea să fie tot mai aproape de Dumnezeul de care se temea, pe care Îl respecta și adora.

Religia lui Hristos este pentru acei oameni care sunt dornici s-o accepte cu toate dificultățile ei. Ei pot inventa o cale mai ușoară, însă aceasta nu-i va conduce în cetatea lui Dumnezeu, locașul sigur al celor sfinți.

Prin sângele vărsat, Abel privea la sacrificiul din viitor, Hristos murind pe crucea calvarului, și, încrezându-se în ispășirea ce urma să se facă acolo, el a primit mărturia că este neprihănit, iar jertfa sa a fost acceptată.

Faptul că Abel a avut curajul de a nu fi de acord cu el și a mers chiar mai departe, până la punctul de a-i scoate în evidență greșeala, l-a uluit pe Cain. Conștiința îi spunea lui Cain că Abel avea dreptate atunci când vorbea despre nevoia de a aduce sângele unui animal sacrificat.

Dumnezeu a dorit ca, prin sistemul jertfelor, să imprime în mintea oamenilor caracterul ofensator al păcatului și, cu claritate, să le facă cunoscută pedeapsa pentru păcat, moartea. Jertfele aveau să le amintească în mod continuu oamenilor că ei vor putea ajunge în prezența lui Dumnezeu doar prin Mântuitorul cel promis.

Noe și familia lui ascultau de Legea divină și, datorită credincioșiei lor față de Dumnezeul cerurilor, au fost salvați de la distrugerea ce a cuprins lumea necredincioasă din jurul lor. În felul acesta, Domnul a salvat pentru Sine un popor în a cărui inimă se afla Legea Sa.