Dar limba nici un om n-o poate îmblânzi. Ea este un rău care nu se poate înfrâna, este plină de o otravă de moarte.
lacov 3:8
Mercurul (argintul viu) poate fi un prieten folositor sau un inamic mortal pentru om, în funcţie de modul în care este folosit. Mercurul este un element chimic, un metal, cum este fierul sau cuprul. Dar este, de obicei, văzut în forma sa lichidă, argintie. Aceasta pentru că punctul de topire al mercurului este la -3 grade Celsius. Prin contrast, punctul de topire al fierului est la + 1535 grade Celsius. Mercurul este mai greu decât plumbul, aşa că un om ar putea sta aşezat pe un lac de substanţă argintie.
În 1969 s-a raportat că există 3000 de foloase ale mercurului. Nouă milioane de kilograme de mercur erau produse pentru a fi folosite în următoarele domenii: plombe dentare, termostate automatice, lumini fluorescente, pesticide, plastic, film fotografic, hârtie, baterii, echipament radio şi ca inhibitor pentru creşterea bacteriilor şi mucegaiurilor în produse pentru spălat şi vopsea.
Prima dovadă a proprietătilor dăunătoare ale mercurului a fost notată în 1953. Într-un oraş mic din Japonia, 202 oameni au fost otrăviţi cu hrană de mare care conţinea urme ale elementului. Cincizeci şi doi dintre aceşti oameni au murit, iar bebeluşii au venit pe lume cu defecte fizice şi de vorbire. Pisicile care au mâncat peşte contaminat se învârteau în cercuri, iar păsările cădeau de pe ramuri. Se ştia de ani de zile că inhalarea de vapori de mercur şi absorbirea lor prin piele ar cauza tremurături, pierderea dinţilor, dificultăţi în mers şi probleme mintale; dar acum era prima dată când a apărut o epidemie din cauza hranei poluate cu mercur.
În timpul epidemiei din Japonia, mercurul afecta şi vieţile unor oameni din Suedia. Seminţe tratate cu mercur, pentru o recoltă mai bună, au fost date la porci. Oamenii care au mâncat carne din aceşti porci au dezvoltat serioase tulburări nervoase şi unii au murit.
Se folosesc azi atât de mulţi agenţi distructivi, precum mercurul, încât oamenii de ştiinţă ne avertizează că acest lucru ar putea contribui la cauzele care ar putea distruge lumea noastră. Aceasta face ca făgăduinţa revenirii în curând a Mântuitorului să fie mai atrăgătoare, în timp ce vedem efectele păcatului în realitatea lor.
