După trecerea vremii sorocite, eu, Nebucadnețar, am ridicat ochii spre cer și mi-a venit iarăși mintea la loc.
Daniel 4:34 p.p.
După Cel de Al Doilea Război Mondial, o mare parte din soldați au fost nevoiți să treacă prin diferite sanatorii pentru recuperare. Pe linia frontului au fost martorii unor scene traumatizante. Zgomotul produs de ploaia de gloanțe și obuze, strigătele camarazilor căzuți pe câmpul de luptă, sau carnagiul desfășurat zilnic în fața ochilor de cei căzuți la datorie au distrus și cele mai puternice sentimente de bărbăție adevărată. Întorși acasă, cei dragi și-au dat seama că se petrece ceva ciudat cu mintea lor. Erau incapabili să se adapteze la noul stil de viață. Mintea le-a rămas blocată în imaginile memorate. Erau acasă, dar mintea le-a fost sechestrată de imaginile durerii. Au căzut astfel într-o situație fără ieșire.
Pentru a veni în întâmpinarea acestor soldați traumatizați, s-a născocit „teoria ocupațională”. În fiecare zi aveau ceva cu care să-și ocupe timpul. În fiecare zi, erau tot mai aproape de recuperarea minții. În sens similar, Dumnezeu ți-a dat posibilitatea să-ți ocupi mintea cu valorile cerului. Ridică ochii dincolo de frontul păcatului. Oricât de serios ai fi înlănțuit în bătăliile dure ale seducției, plăcerii, indolenței, ai o șansă divină să ridici ochii din pământ și să privești cerul. De acolo vine puterea de recuperare a minții. Fă-o azi!
Roagă-te pentru luciditatea deciziilor tale.
Provocare: Oprește-te din alergările obișnuite. Privește spre Golgota. Meditează!
